PNL şi Iohannis se coalizează împotriva Parlamentului. Ultimele mutări

Preşedintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge una dintre legile Justiţiei şi a trimis-o Parlamentului să o reexamineze, iar PNL a contestat la Curtea Constituţională Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii, adoptată recent de legislativ.

Citiţi şi: Iohannis consideră neclar articolul privind configurația sălii de judecată

Într-o scrisoare adresată vineri preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şeful statului cere reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Iohannis afirmă în scrisoare că unele dintre dispozițiile legii sunt neclare, lipsite de coerență și previzibilitate, putând afecta exigențele constituționale și standardele europene și internaționale în materie de independență și bună funcționare a sistemului judiciar, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament.

DE LA LOCUL ÎN SALĂ LA ECHILIBRUL PĂRŢILOR

“În primul rând, dispoziția nou introdusă este una neclară și lipsită de previzibilitate, contrar cerințelor constituționale de calitate a legii. Din formularea textului, nu este clar în ce măsură poziția fizică a părților în sala de judecată afectează principiul egalității de arme, iar prin formularea generală, nu se deduce cu exactitate care este conținutul sintagmei <configurația sălii de judecată> și ce presupune o reconfigurare a sălilor de judecată folosite în prezent de instanțele din România astfel încât acestea să respecte principiul egalității de arme.

“Principiul egalității de arme este o componentă a dreptului la un proces echitabil consacrat prin art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, dar acesta nu se referă la pozițiile fizice pe care judecătorii, procurorii, avocații, părțile și ceilalți participanți la procedurile judiciare le ocupă în sălile de judecată, ci la justul echilibru procedural între părți, care trebuie să existe atât în procesele civile, cât și în cele penale”, sunt unele dintre observaţiile lui Iohannis.

Klaus Iohannis reclamă o serie de neclarităţi ale Legii privind organizarea judiciară, pe care a trimis-o înapoi în Parlament

El mai spune că stabilirea unui termen maximal de 90 de zile în care hotărârile judecătorești pot fi redactate nu ține cont de criterii obiective precum complexitatea deosebită a unor cauze sau volumul de activitate al instanței. Astfel, se creează riscul ca în cazurile temeinic motivate, judecătorii să nu fie în măsură să redacteze aceste hotărâri în termenul prevăzut de lege, consecința directă fiind reducerea calității motivărilor, afirmă Iohannis.

Un alt aspect care l-a nemulţumit pe Iohannis este transferarea competenței de soluționare a contestațiilor referitoare la intervenția procurorilor ierarhic superiori în activitatea procurorilor de caz de la plenul CSM la Secția pentru procurori a acestuia. El spune că, în plus, se introduce posibilitatea infirmării soluțiilor date de către procurorul ierarhic superior nu doar pentru nelegalitate, ci și pentru netemeinicie, iar conform  art. 132 alin. (1) din Constituție referitor la statutul procurorilor, „Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justiției”.

“Pentru consolidarea progresului făcut de România în ceea ce privește independența justiției, dar mai ales pentru a evita posibilitatea exercitării unor influențe politice asupra procurorilor, apreciem necesară renunțarea la această soluție legislativă”, cere Iohannis.

Legea a fost declarată constituțională după mai multe sesizări, făcute de șeful statului și de opoziție, iar retrimiterea la Parlament este ultima soluţie la care poate recurge Iohannis pentru a opri intrarea în vigoare a acestu  act normativ. După reexaminarea legii în Parlament, chiar dacă nu va fi modificată, el va fi obligat să o promulge.

FONDUL SUVERAN DE INVESTIŢII, CONTESTAT LA CCR

Tot vineri, 66 de deputaţi ai PNL  au sesizat, vineri, legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) – SA şi pentru modificarea unor acte normative.

Liberalii reclamă încălcarea principiului bicameralismului, amintind de decizii ale CCR. Ei evidenţiază că la momentul înregistrării, legea conţinea 89 de entităţi economice care fac parte din Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, iar la Senat numărul acestora a fost redus la 23, cu motivarea că numai acestea îndeplinesc criteriile pentru participarea la FSDI, Camera Deputaţilor reînscriind încă 10, din care patru – Complexul Energetic Oltenia, Compania Naţională de Căi Ferate, Compania Naţională de Radiocomunicaţii şi Aeroportul Internaţional ‘Traian Vuia’ Timişoara – au fost adăugate fără ca acestea să fi existat în forma iniţială a propunerii legislative şi fără a fi propuse sau discutate în prima cameră sesizată.

“Pe cale de consecinţă, intervenţia legislativă realizată în camera decizională, Camera Deputaţilor, se îndepărtează în mod vădit de scopul originar avut în vedere de autorii iniţiativei legislative, cu consecinţa încălcării primului element constitutiv al principiului bicameralismului”, se arată în sesizare, conform agerpres.ro.

De asemenea, semnatarii consideră că o altă încălcare a principiului bicameralismului este creşterea aportului la capitalul FSDI la valoarea de 9.000.000.000 lei, care a fost discutată numai în Camera Deputaţilor, precizând că aceasta este o diferenţă majoră de conţinut între formele adoptate de cele două camere.

Raluca Turcan susţine că legea privind Fondul Suveran de Investiţii este cel mai mare tun financiar al ultimilor ani

Deputaţii PNL subliniază că forma adoptată de Senat diferă de cea a Camerei Deputaţilor prin numărul de entităţi economice ale căror pachete de acţiuni constituie Fondul, respectiv de la 23 la 33. Liberalii solicită, în acest context, CCR să constate că legea este neconstituţională în integralitatea ei.

Prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan este convinsă că magistraţii CCR vor admite sesizarea  liberalilor.  “Zilele trecute a fost în Parlament votată de către majoritatea parlamentară o lege care se constituie în cel mai mare tun financiar al ultimilor ani. Acest tun financiar presupune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii. (…) Această lege a fost astăzi contestată la CCR de către PNL. (…) Nu am nici cea mai mică îndoială că vom avea câştig de cauză în contestaţia pe această lege şi că PNL va reuşi să pună piedică celui mai mare tun financiar din istoria recentă a României”, a declarat, vineri, Raluca Turcan.

Ulterior, legea a fost contestată la CCR şi de 27 deputaţi USR, 12 deputaţi PMP şi 12 deputaţi neafiliaţi.

Citiţi şi: Decizie controversată: Fondul Suveran de Investiţii, avânt economic sau jaf programat?