Politicienii au declarat. Se anunță schimbări financiare pentru români

În ultimele zile, Guvernul României a anunțat mai multe schimbări de natură financiară, legate de taxe, impozite, contribuții, salarii și alte aspecte. Unele dintre ele au fost contestate de public și au existat dezbateri vizavi de utilitatea unor astfel de măsuri și felul în care vor fi afectați angajații. 

2% pentru solidaritate

Pentru început, Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a vorbit despre contribuția pentru solidaritate socială sau „taxa de solidaritate”. Această taxă în valoare de 2% se va aplica fondului de salarii și nu va putea fi eliminată sau comasată prin plata altor contribuții la buget, arată site-ul Profit.ro. Mai mult, ea va fi plătită statului de angajator, începând cu 1 ianuarie 2018. Contribuția ar fi „corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuţiilor sociale şi cu necesitatea asigurării prestaţiilor sociale de care beneficiază salariaţii”, a completat ministrul Finanțelor într-iun comunicat de presă citat de Mediafax.

Inițial, ministrul a anunțat că banii vor fi folosiți pentru plata ajutorului de șomaj, a concediului medical și în cazul accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale. Acestea sunt drepturi de care beneficiază salariații în România. Ulterior, ministrul a spus că acel procent de 2% ar trebui să asigure o compensație pentru angajat, în condițiile în care firma la care lucrează intră în insolvență.

Sursă: Ziarul Financiar

Legat de contribuțiile plătite exclusiv de angajator, în prezent, ele sunt în număr de trei: fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (0,25%), concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate (0,85%) și asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale (între 0,15 și 0,85%), arată site-ul Cariere Online. Adunând procentele, ajungem la valori cuprinse între 1,25% și 1,95%, iar Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România arată că taxa de solidaritate adună aceste contribuții și le crește la 2%.

La rândul său, Tăriceanu menționează că angajatorului îi va rămâne să plătească 2%, față de 22,75% cât are de achitat în prezent, iar restul va fi suportat de angajat care cumulat va avea o taxă de 35%, a explicat liderul ALDE la o emisiune a postului de televiziune Antena 3.

Noua taxă de 2% este reglementată printr-o directivă europeană, explică ministrul, iar 90% din valoarea ei se va duce la bugetul de stat și restul de 10% va fi folosit, practic, pentru compensarea angajatului.

Impozit mai mic

O altă problemă care a fost dezbătură de analiștii economici și anunțată de ministrul Finanțelor este cea a reducerii impozitului aplicat salariilor. Astfel, tot începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul va scădea de la valoarea folosită în prezent de 16% la 10%. Mișa a anunțat, de asemenea, că va renunța la o măsură discutată anterior, aceea de a elimina impozitul pe salariu pentru remunerațiile până în 2.000 de lei, arată Profit.ro. În programul de guvernare se arată că impozitul pe venit ar fi trebuit să scadă de la 16 la 0% pentru angajații care au un salariu brut lunar de cel mult 2.000 de lei și la 10% pentru cei al căror salariu depășește 2.000 de lei lunar.

Angajatul plătește

O altă măsură se referă la transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, măsură despre care Liviu Dragnea spune că este necesară pentru a se putea aplica legea salarizării:

„Transferul contribuţiilor rămâne, pentru că altfel nu puteam să aplicăm Legea salarizării”. Mai mult, politicianul, citat de publicația Gândul, spune că „În ceea ce priveşte contribuţiile, din ceea ce am înţeles eu de la primul ministru, nu mai reprezintă asta o problemă pentru că toată lumea a înţeles şi nu mai susţine nimeni că aceste contribuţii fac rău şi angajatului şi angajatorului”.

Legea salarizării bugetarilor

O altă măsură pe care a promis-o guvernul Tudose se referă la majorări de salariu pentru mai multe categorii de bugetari, fapt care ar trebui să se realizeze în etape, începând cu 1 ianuarie 2018, arată Europa FM. Aparent, guvernul duce lipsă de 15 miliarde de lei (n.r. din totalul necesar de 94 de miliarde de lei) ca să pună în aplicare aceste măriri, arată președintele BNS, Dumitru Costin și vicepreședintele Cartel Alfa, Iulian Măntescu, invitați la Europa FM.

În același timp, ministrul Mișa susținea, miercuri, că există suficienți bani pentru plata pensiilor și salariilor, iar zvonurile potrivit cărora cheltuielile nu pot acoperite nu sunt adevărate, arată publicația Gândul.

„Proiecţia bugetară care e deja realizată, proiecţia de buget pe anul 2018 ne dă posibilitatea să ne încadrăm în 2,96% pe ESA deficit şi indiscutabil au fost prevăzute şi sumele aferente Legii salarizării. Deci nu avem nicio problemă din punct de vedere al finanţării. Nu este nicio problemă nici la nivelul Ministerului de Finanţe, nici la nivelul Guvernului de a nu avea capacitatea să finanţeze proiectele pe care le are deja în desfăşurare”, a declarat ministrul.

Măsuri noi pentru pensiile românilor

În continuare, Guvernul vorbește despre schimbări care-i vizează pe pensionari. Astfel, punctul de pensie ar trebui să crească din luna iulie 2018, iar legea pensiilor a fost amânată pentru noi discuții până în anul 2018, cu o posibilă aplicare a proiectului începând cu 2019, arată publicația Huff.

„Legea pensiilor, vom lucra la ea anul viitor, aşa ne-am propus. Nu cred că va intra în parlament în acest an”, declara președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. La rândul său, Liviu Dragnea a explicat întârzierea: „Ne-a trebuit mult timp pentru a putea avea acces la toate informaţiile. Din păcate în România încă mai sunt zone în instituţiile publice unde informaţiile trebuie să le scoţi într-un mod destul de ciudat”.

Punctul de pensie ar urma să crească de la 1.000 la 1.100 de lei, începând cu anul viitor, a explicat Tăriceanu.

Proteste față de noile măsuri

Ca răspuns la recentele schimbări anunțate, aproximativ 5.000 de angajați din sistemul de sănătate au protestat ieri, justificând că legea salarizării și transferul contribuțiilor sociale ar putea să ducă la diminuarea veniturilor angajaților, arată site-ul Curs de Guvernare. Astfel, membrii Federației Sanitas, care au fost prezenți la protest, solicită, printre altele:

• eliminarea plafonului de 30% pentru sporurile specifice sistemului sanitar şi de asistenţă socială;
• aplicarea integrală a creşterilor salariale pentru toți angajaţii din sănătate şi asistenţă socială, începând cu 1 martie 2018;
• renunţarea la creşterea normei de bază (gărzi suplimentare obligatorii) pentru medici;
• renunţarea la transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, deoarece acesta va anula creşterea salarială de 25% prevăzută de lege;
• acordarea sporurilor pentru condiţii de muncă întregului personal din sănătate şi asistenţă socială, inclusiv personalului TESA;
• acordarea tichetelor de masă pe tot parcursul anului 2018;
• negocierea şi semnarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de sector de activitate.