POLITICO: Ucraina merge spre înfrângere și dezastru. Zelenski: „Cum faci diferenţa între vieţile oamenilor?”

Țara lui Zelenski se apropie de marele final, victoria lui Putin, scrie publicația europeană Politico, care a realizat un reportaj la fața locului, a discutat cu militari, oficiali, cetățeni șamd, concluzia amară fiind că sprijinul occidental a fost mai mult din vorbe decât din fapte.

• Sondaj Avangarde. 56,4% dintre români agreează ideea alegerilor anticipate
• In the same week that Poland signed 29 defense contracts with its own national industry, Romania signed with a single German supplier and rejected the only project manufactured domestically
• Mircea Cărtărescu împlinește 70 de ani. „Viața e mai mult decât scrisul! Îmi spun asta, practic, în fiecare zi, dar, îmi spun și asta: eu nu pot percepe viața decât prin scris! E diformitatea, monstruozitatea mea”
• Copiii României: Aproape 20% nu merg la școală, 25% se simt „frecvent triști” și 56% suferă de oboseală
• Iran nu crede „nici în cuvintele, nici în promisiunile” SUA

„Întrebați doar un soldat ucrainean dacă mai crede că Occidentul va sta alături de Kiev „atât timp cât va fi nevoie”. Această promisiune sună a gol când au trecut patru săptămâni de când unitatea ta de artilerie a avut ultima dată un obuz de tras, așa cum ni s-a plâns un militar de pe front. Nu este vorba doar de faptul că forțele ucrainene rămân fără muniție. Întârzierile Occidentului în ceea ce privește trimiterea de ajutoare înseamnă că țara este periculos de lipsită de ceva chiar mai greu de aprovizionat decât obuzele: spiritul de luptă necesar pentru a învinge.

Moralul trupelor este sumbru, măcinat de bombardamentele neîncetate, de lipsa de arme avansate și de pierderile de pe câmpul de luptă. În orașele aflate la sute de kilometri distanță de front, mulțimile de tineri care s-au aliniat pentru a se înrola în armată în primele luni ale războiului au dispărut. În zilele noastre, potențialii recruți eligibili se feresc de recrutare și, în schimb, își petrec după-amiezile în cluburi de noapte. Mulți dintre ei au părăsit țara cu totul.

După cum am descoperit în timpul reportajului din Ucraina din ultima lună, imaginea care a reieșit din zeci de interviuri cu lideri politici, ofițeri militari și cetățeni obișnuiți a fost aceea a unei țări care alunecă spre dezastru.

Chiar dacă președintele Volodimir Zelenski spune că Ucraina încearcă să găsească o modalitate de a nu se retrage, ofițerii militari acceptă în privat că mai multe pierderi sunt inevitabile în această vară. Singura întrebare este cât de grave vor fi acestea. Se poate spune că Vladimir Putin nu a fost niciodată mai aproape de obiectivul său.

Pentru un război de o asemenea importanță care definește o epocă, amploarea acțiunilor liderilor occidentali pentru a ajuta Kievul să respingă invadatorii ruși a fost cu mult sub nivelul retoricii lor. Această dezamăgire i-a lăsat pe ucrainenii de toate gradele – de la soldații care sapă tranșee până la miniștrii care conduc țara – obosiți și iritați.

Când Politico l-a întrebat pe ministrul de externe Dmitro Kuleba dacă simte că Occidentul a lăsat Ucraina să lupte cu o mână legată la spate, verdictul său a fost clar: „Da, așa este”, a spus el, într-un interviu în biroul său, la o oră după un alt atac cu rachete rusești la mijlocul dimineții.

Zelenski a expus mizele și mai clar, spunând că Ucraina „va pierde războiul” dacă Congresul SUA nu intervine și nu oferă ajutor.

Se pare din ce în ce mai mult că pariul lui Putin că poate înfrânge rezistența ucraineană și sprijinul occidental ar putea da roade.

Fără o schimbare majoră în ceea ce privește furnizarea de arme occidentale avansate și de bani, Ucraina nu va putea să elibereze teritoriile pe care forțele lui Putin le dețin acum. Acest lucru îl va lăsa pe Putin liber să roadă țara rănită în lunile sau anii care vor urma. Chiar dacă Rusia nu poate termina cu Ucraina, o victorie parțială va lăsa speranțele Kievului de a adera la UE și NATO blocate în limbo.

Ramificațiile unui astfel de rezultat vor fi grave pentru întreaga lume. Putin își va revendica victoria acasă și, încurajat de expunerea slăbiciunilor occidentale, ar putea să-și revigoreze ambițiile imperiale mai largi în străinătate. Lituania, Letonia și Estonia se tem în mod special că sunt următoarele pe lista sa de lovituri. China, care este deja un partener din ce în ce mai de încredere pentru Moscova, va vedea puține motive pentru a-și schimba poziția” mai scrie publicația. 

Strategia lui Zelenski

Volodimir Zelenski a anunțat că va solicita o reuniune a Consiliului Ucraina-NATO pentru a obţine mai multă protecţie pentru oraşele şi infrastructura ţării din partea aliaţilor Kievului. Anunțul a venit după ce membri ai alianţei au ajutat Israelul să doboare rachete şi drone lansate de Iran în noaptea de sâmbătă spre duminică.

„Să acordăm aceeaşi valoare tuturor vieţilor. Trebuie să o facem. Trebuie să le protejăm de teroare la acelaşi nivel. Ucraina va solicita convocarea unei reuniuni a Consiliului Ucraina-NATO pentru a discuta despre apărarea antiaeriană, despre furnizarea de echipamente antiaeriene, de sisteme şi rachete corespunzătoare”, a declarat Zelenski.

De la atacul iranian de sâmbătă noapte, cu peste 300 de drone şi rachete care au fost doborâte aproape în totalitate de apărarea antiaeriană a Israelului, cu asistenţă din afara teritoriului său naţional din partea SUA, a Marii Britanii şi a Franţei, Zelenski a cerut în mod repetat partenerilor săi să garanteze Ucrainei un nivel similar de protecţie.

Zelenski a subliniat într-unul dintre aceste mesaje că Israelul, ca şi Ucraina, nu face parte din NATO şi a afirmat că membrii NATO ar putea să se implice mai mult în apărarea Ucrainei fără a activa Articolul 5 din Tratatul Alianţei Nord-Atlantice şi fără a intra în război cu Rusia.

„Lucrăm pentru a obţine mai mult ajutor real. Pentru a obţine o egalitate reală în apărarea împotriva terorii”, a declarat Zelenski, adăugând că „dronele Shahed şi rachetele balistice sunt la fel” atunci când sunt folosite împotriva Israelului şi atunci când sunt trase asupra Ucrainei.

„Cum faci diferenţa între vieţile oamenilor, oare oamenii valorează în mod diferit? Nu, preţuim fiecare viaţă”, a declarat Zelenski.

Încă de la începutul războiului, Ucraina le-a cerut aliaţilor săi să îi trimită suficiente sisteme antiaeriene pentru a-şi proteja teritoriul şi infrastructura de atacurile aeriene ruseşti. Kievul a primit o parte din ajutorul pe care îl solicită, dar teritoriul ucrainean rămâne vulnerabil la rachetele şi dronele ruseşti.

În acelaşi discurs, Zelenski i-a mulţumit cancelarului german Olaf Scholz pentru eforturile sale în căutarea unei soluţii de rezolvare a conflictului în Ucraina.

Vorbind marţi la Beijing cu preşedintele chinez Xi Jinping, Scholz a subliniat importanţa Chinei pe scena mondială. Fiind un aliat-cheie al Rusiei, Xi este văzut ca având influenţă asupra preşedintelui rus Vladimir Putin.

„China ne poate ajuta într-adevăr să restaurăm o pace justă pentru Ucraina şi stabilitatea în relaţiile internaţionale”, a declarat Zelenski, citat de DPA. Elveţia va găzdui un summit pentru pace la mijlocul lunii iunie, la care a fost invitată China, dar nu şi Rusia.

Nu este încă clar dacă Beijingul, care face presiuni pentru ca Moscova să participe la conferinţa din Elveţia, va participa sau nu.

„Summitul din Elveţia ne va oferi tuturor o şansă reală de a pune cu adevărat în aplicare Carta ONU, obiectivele şi principiile sale”, a declarat Zelenski.

Ucraina insistă ca toate forţele ruse să se retragă de pe teritoriul său, dar Rusia a calificat acest lucru drept „nerealist” şi cere Kievului să accepte “situaţia din teren”, adică anexarea celor patru regiuni ucrainene, dar controlate încă parţial de Moscova (Doneţk şi Lugansk la est, Herson şi Zaporojie la sud) plus Crimeea, peninsulă ucraineană pe care Moscova a anexat-o în 2014.