Portul Constanța blocat. Incident de proporții cu daune

În Portul Constanța s-a petrecut, vineri, un incident fără victime, dar cu pagube meteriale considerabile. Un vagon de cereale a ieșit de pe calea ferată și a căzut în apă. Infrastructura pe care operează cel mai mare port al României datează de la sfârșitul secolului XIX, de pe vremea când a proiectat-o Anghel Saligny.

Zeci de tone de cereale s-au irosit, două dane ale portului au fost afectate, structura frontului de acostare a fost avariată în incident și o parte din căile de acces în port au fost blocate. Transportul cerealelor era operat de firma Nirva Prod.

Potrivit directorului general al Administrației Portului Constanța (APC), Dan Tivilichi, o primă analiză arată că ar fi fost vorba despre o eroare de manevrare a garniturii încărcate cu cereale. Tivilichi a declarat pentru QMagazine, că „o anchetă va stabili cauzele exacte ale incidentului și despăgubirile  vor fi imputate celor  vinovați, fie operatorul comercial, fie Tehnotrans, firma care operează transportul feroviar în port.”

Dincolo de pagube, rămâne problema infrastructurii Portului Constanța care nu este doar învechită, ci cu-adevărat istorică. Concret, înainte de a construi podul de la Cernavodă, Saligny a condus, între 1889 și 1909, lucrările de amenajare din port.

De atunci, statul român nu a făcut decât lucrări minore de întreținere. „În fiecare zi, Administrația Portului Constanța se ocupă de lucrări de reparație a căii ferate și a infrastructurii în general.Ne îngrijim de ele, dar acestea sunt condițiile'', spune directorul general al APC.

La construirea și modernizarea de la finele secolului al XIX-lea s-au folosit, după cum spun specialiștii în construcții, tehnologii inovatoare pentru acea epocă – piloți cu radiere din beton armat, turnarea silozurilor în beton cu pereți hexagonali, însă până în 2017 nu s-a modernizat nimic.

Dan Tivilichi ne-a mai declarat că intervenția APC a încercat să elimine riscul ca  întreaga garnitură, formată din mai multe vagoane încărcate cu cereale, să cadă în apă.

Întrebarea care se ridică după un asemenea incident este dacă un obiectiv strategic, nu doar din punct de vedere economic, ci și al securității naționale, are implementate procedurile necesare și dotările de rigoare în cazul unor accidente mai grave, al unor atacuri teroriste și chiar cibernetice?