„Povestea corupției” de la găinile românești la multinaționale

Raluca Prună, fost ministru al Justiției, scria într-o postare pe Facebook că suntem o țară „ipocrită, nu numai coruptă. Asta e deja de notorietate mondială.” Atunci cum sunt țări precum Germania, Franța, Belgia sau Statele Unite în care companii multinaționale plătesc sute de milioane de euro amenzi pentru practicile lor corupte? Mai ales când exportă aceste practici și în străinătate? Iată doar câteva exemple din ultimii ani sau cum se scrie „povestea corupției”, de la găinile românești la băncile mondiale.

Deutsche Bank a plătit 130 de milioane $ în SUA pentru corupție

Deutsche Bank Aktiengesellschaft (Deutsche Bank sau Compania) a fost de acord să plătească peste 130 de milioane de dolari pentru a soluționa investigația guvernului cu privire la încălcările Legii privind Practicile Corupte în Străinătate (FCPA), precum și o anchetă separată referitoare la frauda mărfurilor, potrivit unui comunicat al Departamentului de Justiție din SUA publicat în ianuarie 2021.

• Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
• Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
• Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
• Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
• Hagi, noul selecționer al echipei naționale

Deutsche Bank este o companie multinațională de servicii financiare cu sediul în Frankfurt, Germania. Aceasta a fost acuzată de ascundere a plăților corupte și de mită oferită intermediarilor terți prin înregistrarea falsă a acestora în registrele băncii, precum și de manipularea pieței metalelor prețioase.

„Deutsche Bank s-a angajat într-un curs de conduită de șapte ani, în timpul căruia nu a reușit să implementeze un sistem de controale contabile interne în ceea ce privește utilizarea fondurilor companiei și și-a falsificat înregistrările pentru a ascunde plățile corupte și necorespunzătoare”, a declarat Robert Zink, procuror general adjunct la Secția Penală a Departamentului de Justiție din SUA.

„Pe lângă asta, comercianții Deutsche Bank de pe trei continente au urmărit să manipuleze piețele noastre financiare publice prin fraude timp de cinci ani. Această rezoluție exemplifică angajamentul departamentului de a se asigura că toate companiile cotate la bursă elaborează și implementează sisteme adecvate de controale contabile interne și mențin documentația corporativă exactă și veridică.”, a adăugat Zink.

„Deutsche Bank s-a angajat în scheme infracționale pentru a ascunde plățile către așa-numiții consultanți din întreaga lume care au servit drept canale pentru darea de mită oficialilor străini și altor persoane, astfel încât aceștia să poată obține și păstra în mod nedrept proiecte de afaceri profitabile”, a declarat procurorul Seth D. DuCharme din Districtul Estic al New York-ului.

Conform documentelor instanței, între 2009 și 2016, Deutsche Bank, acționând prin angajații și agenții săi, inclusiv directori administrativi și directori regionali la nivel înalt, a conspirat cu bună știință și în mod deliberat să păstreze evidențe și conturi false pentru a ascunde, printre altele, plăți către un consultant de dezvoltare a afacerilor care acționa ca împuternicit pentru un oficial străin și dările de mită oferite unui client pentru a obține afaceri profitabile pentru bancă.

Deutsche Bank va plăti o sancțiune penală totală de 79.561.206 dolari în legătură cu schema FCPA. Într-o chestiune legată de Comisia pentru Bursă și Valori Mobiliare din SUA, Deutsche Bank va plăti, de asemenea, 43.329.622 dolari.

Plătirea oficialilor străini pentru obținerea contractelor a fost o practică obișnuită în întreaga lume până în anii 1970. În 1973, scandalul Watergate, care a dus în cele din urmă la demisia lui Richard Nixon din funcția de președinte, a adus mita corporativă în centrul atenției. Securities Exchange Commission (SEC) și Departamentul de Justiție al SUA au început să investigheze sursele contribuțiilor ilegale ale campaniei lui Nixon și au descoperit că sute de companii americane aveau la îndemână fonduri de mituire pentru a favoriza legiuitorii și alți oficiali.

În 1977, Legea privind Practicile Corupte în Străinătate (FCPA) a fost adoptată pentru a interzice corporațiilor americane și unor companii străine care operează în SUA să efectueze astfel de plăți. Acest lucru nu a împiedicat însă unele companii să își continue practicile ilicite.

• Citește și: Ce sumă va plăti Goldman Sachs în scandalul de corupție 1MDB
• Frauda contabilă de la Wirecard, denunțată încă din 2016
• Marile bănci ale lumii sfidează represiunile SUA și continuă să servească oligarhii, infractorii și teroriștii

COMPANIILE CARE „EXPORTĂ” CORUPȚIA

Multe companii internaționale continuă să folosească mita pentru a câștiga afaceri profitabile pe piețele străine, iar pentru a soluționa acuzațiile aduse de autorități sunt de acord să plătească sume colosale.

Airbus a fost de acord să plătească o amendă record în valoare de 4 miliarde de dolari (3,1 miliarde de lire sterline), după ce a ajuns la o negociere cu procurorii din Marea Britanie, Franța și Statele Unite ale Americii pentru acuzațiile de mită și corupție.

Acordul încheiat cu autoritățile din Franța, Marea Britanie și Statele Unite a pus capăt celor patru ani de investigații privind acuzațiile că Airbus, între 2004 și 2016, a folosit intermediari pentru a mitui oficialii din numeroase țări să cumpere avioane și sateliți ai companiei, potrivit The New York Times. Episodul a pătat reputația companiei și a forțat-o să facă schimbări radicale în conducere.

O investigație condusă de OCCRP (Organized Crime and Corruption Reporting Project) a dezvăluit că Semlex, o companie belgiană care furnizează documente biometrice precum pașapoarte și permise de conducere guvernelor și organismelor internaționale, s-a folosit de mită pentru a-și asigura contracte din întreaga lume, crescând costurile documentelor vitale pentru cetățenii obișnuiți.

În multe dintre aceste țări, Semlex a jucat o carte similară pentru a-și deschide calea spre piețele noi. Executivii s-ar împrieteni cu oficialii guvernamentali de nivel înalt, promițându-le că îi vor plăti pentru servicii inventate. De-a lungul timpului, Semlex a urmărit să-și ascundă acțiunile într-un voal al secretelor juridice și financiare.

De asemenea, Rolls-Royce, principalul producător multinațional de automobile din Marea Britanie, a plătit în 2017 penalități de 671 milioane de lire sterline după investigațiile îndelungate privind plățile ilicite oferite în schimbul câțtigării contractelor în mai multe țări, informează The Guardian.

În 2019, gigantul suedez al telecomunicațiilor, Ericsson, a fost de acord să plătească mai mult de 1 miliard de dolari (760 milioane de lire sterline) pentru soluționarea acuzațiilor de mită, potrivit BBC.

Procurorul american Geoffrey Berman a declarat că Ericsson a recunoscut că a acționat în mod necorespunzător în Djibouti, China, Vietnam, Indonezia și Kuweit, în încercarea de a-și consolida poziția în industria telecomunicațiilor. Compania suedeză ar fi folosit agenți și consultanți terți pentru a efectua plăți către oficiali guvernamentali și pentru a gestiona fonduri neînregistrate, informează Deutsche Welle.

Schema de corupție a grupului Odebrecht. Foto Euronews

În 2016, grupul brazilian Odebrecht a semnat ceea ce a fost descris drept „cel mai mare acord de clemență din lume” cu autoritățile americane și elvețiene, după ce compania a recunoscut actele de corupție și a plătit amenzi de 2,6 miliarde de dolari (2,1 miliarde de lire sterline), potrivit BBC. 77 de directori ai companiei au fost de acord să facă negocieri cu autoritățile braziliene, iar declarațiile lor față de anchetatori au fost făcute publice.

Odebrecht este una dintre firmele care au fost prinse în Operacao Lava Jato, ancheta de corupție a Braziliei legată de gigantul petrolier din Brazilia, Petrobras. Zeci de companii au recunoscut că au plătit mită politicienilor și oficialilor în schimbul contractelor cu Petrobras, printre care și Odebrecht.

ROMÂNIA: ÎNCHISOARE PENTRU CĂ A DAT MITĂ O GĂINĂ ȘI 1000 DE LEI

În timp ce toate aceste companii sunt implicate în scandaluri internaționale de dare de mită și scapă după ce plătesc amenzile de milioane sau miliarde de dolari, în România se poate ajunge la închisoare din cele mai absurde motive.

Spre exemplu, în 2014, România TV scria despre cazul bătrânei de 73 de ani din Vrancea, care a fost condamnată pentru că a dat șpagă o găină. Femeia de 73 de ani a reuşit să-i înduplece pe judecători să-i amâne executarea pedepsei de patru ani de închisoare. Deşi era extrem de bolnavă şi avea cancer în ultimul stadiu, comisia medicală a considerat că este aptă să meargă după gratii.

În 1997, femeia a fost condamnată la patru ani de închisoare cu executare pentru că a încercat să dea mită o găină şi 1.000 de lei pentru ca nepoata sa să fie angajată la un cabinet medical, potrivit România TV.

DUSĂ LA DNA PENTRU CĂ AR FI DAT MITĂ GĂINI ȘI OUĂ

În 2014, Antena3 scria despre bătrâna de 72 de ani din Suceava, care a fost luată cu mascaţii şi dusă la audieri la DNA, pentru că a dat mită găini şi ouă.

Maria Cociorvan a fost acuzată că ar fi dat mită unui judecător de care nu auzise vreodată în viața ei. Femeia a povestit că procurorii i-au zis că au drept probe împotriva ei, înregistrări cu camera ascunsă şi că au ameninţat-o cu închisoarea.

2 ANI DE ÎNCHISOARE CU SUSPENDARE PENTRU O MITĂ DE 7 LEI

O femeie, controlor de tren, acuzată că a luat șpagă 7 lei a fost achitată definitiv de judecătorii Curții de Apel Constanța, după ce prima instanță a condamnat-o la doi ani de închisoare cu suspendare. Controlorul s-a ales în final cu o amendă de 1.000 de lei, potrivit Digi24.

Întâmplarea a avut loc în august 2012, când doi investigatori sub acoperire au urcat în trenul Medgidia – Fetești și i-au oferit femeii 3 lei, respectiv 4 lei. Aceasta a luat banii și nu le-a oferit bilete celor doi călători. În urma acțiunii, procurorii au început urmărirea penală pe numele femeii și au trimis-o în judecată în noiembrie 2018.

În iunie 2019, la șapte luni de la trimiterea dosarului în instanță, judecătorii Tribunalului Constanța au condamnat-o pe femeie la doi ani de închisoare cu suspendare pentru infracțiunile de luare de mită în formă continuată și abuz în serviciu contra intereselor publice.

Femeia a atacat decizia instanței, iar judecătorii Curții de Apel Constanța au decis să o achite pentru cele două infracțiuni de luare de mită și abuz în serviciu. În schimb, controlorul de tren a primit o amendă de 1000 de lei.