Alin Petrache îi dă 24 de ore lui Eduard Novak: Care sunt grupurile de interese?

Federaţia Română de Rugby solicită Ministerului Tineretului şi Sportului, prin intermediul unui comunicat de presă, să facă publice grupurile de interese despre care afirma că ar putea realiza profit în urma investiţiilor de la stadionul Arcul de Triumf din Capitală.

Q Magazine a scris aici pe larg despre odiseea stadionului și despre disputa din jurul acestuia.

„Federaţia Română de Rugby solicită Ministerului Tineretului şi Sportului să facă publice grupurile de interese despre care pomeneşte în ultimul său comunicat de presă. Considerăm că această ultimă comunicare a MTS este o jignire la adresa istoriei sportului nostru, la adresa tuturor sportivilor, antrenorilor şi fanilor noştri. MTS trebuie să îşi ceară scuze tuturor celor pe care i-a jignit cu această declaraţie gratuită şi nefondată.

Din păcate, constatăm că domnul ministru Novak s-a transformat în om politic şi nu mai ţine cont nici de tradiţia, nici de documentele semnate anterior, nici de munca noastră pentru construcţia acestui stadion. Şi nici de faptul că am renunţat la dreptul de folosinţă gratuită pe care îl aveam până în anul 2051.

Menţiunile legate de anumite legi sunt arbitrare şi nu reflectă documentele semnate anterior construirii noului stadion”, se arată în comunicatul FRR, publicat pe site-ul oficial.

Federaţia Română de Rugby îi solicită ministrului Eduard Novak să facă unele clarificări legate de noua arenă:

„Sunt o serie de chestiuni de natură juridică pe care domnul ministru Novak are datoria morală să le lămurească pentru opinia publică:

Îl rugăm pe domnul ministru Novak să ne transmită extrasul din lege în care este stipulat nivelul de valoare al unei investiţii la care o federaţie sportivă naţională poate primi drept de folosinţă gratuită.

Îi cerem domnului ministru Novak să ne transmită câte discipline sportive au disputat meciuri pe Arena Naţională. În acest caz, dar şi în multe altele, interesele contribuabililor care îndrăgesc şi alte sporturi nu au fost lezate?

Îi atragem atenţia domnului ministru că o federaţie sportivă naţională nu este doar o persoană juridică de drept privat, este o structură sportivă de interes naţional, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ“.

FRR precizează că modernizarea stadionului Arcul de Triumf nu a fost condiţionată de organizarea meciurilor de la EURO 2020.

„Pentru corecta informare a opiniei publice faţă de comunicatul de presă remis de ministrul Eduard Novak, precizăm:

a. Conform HG 97/2002 FRR a primit în folosinţă gratuită pe 49 de ani un teren în suprafaţă de 41.341 mp din care 26.251,02 suprafaţă construită.

b. În anul 2013, FRR a iniţiat procedurile legale de modernizare a Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf. O parte importantă a procesului de reconstruire a stadionului o reprezenta statutul juridic al stadionului. Astfel, în Ordonanţa 25 din 26 iulie 2001 (privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii ‘C.N.I.’ – S.A.) este prevăzut că statul poate investi prin această instituţie numai pe terenuri care sunt în proprietatea publică sau privată a statului.

c. Proiectul de revocare a dreptului de folosinţă deţinut de FRR a fost respins de Ministrul Justiţiei deoarece nu există acordul FRR pentru retragerea acestui drept. Prin urmare, conducerea FRR, de bună credinţă, a renunţat la dreptul de folosinţă gratuită numai pe perioada lucrărilor de edificare a stadionului.

d. În anul 2014, pentru a îndeplini prevederile caietului de sarcini ale UEFA privind candidatura României pentru organizarea unor meciuri din cadrul Turneului Final al EURO 2020, FRR şi-a dat acceptul pentru folosirea stadionului.

e. Aprobarea candidaturii României pentru organizarea acestor meciuri de fotbal s-a produs în anul 2017. Ce trebuie evidenţiat este că FRR a susţinut interesele sportive naţionale, implicând-se cu cele mai bune intenţii într-un proiect care presupunea îmbunătăţirea infrastructurii sportive. Într-o scurtă sinteză trebuia precizat că federaţia a gândit de la bun început conceptul de stadion integrat care să răspundă nevoilor pentru sportivii de performanţă. Aşadar, reconstrucţia stadionului nu a fost condiţionată de organizarea unor meciuri la EURO 2020, acest context conjunctural a apărut pe parcursul procedurilor de proiectare şi avizare a stadionului şi a fost doar un mijloc de a sprijini un sport de echipă, fotbalul, care avea nevoie de suport”, precizează sursa citată.

Conform documentului, federaţia a coordonat şi obţinut studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, a obţinut avizele şi autorizaţiile şi diferite alte lucrări pe care le-a finanţat din venituri proprii:

„Federaţia şi-a dărâmat singură stadionul. Şi multe altele, toate făcute din venituri proprii ale federaţiei.

În perioada 2002-2020, FRR a investit 2.583.705 euro în cheltuieli de întreţinere şi investiţii ale stadionului, din care 275.913 euro au costat viabilizarea stadionului, avizele, autorizaţiile, studiile, proiectele etc.

În cele din urmă, domnul ministru Novak constată că acest stadion este prea complex ca să poată fi administrat de FRR.

Aducem la cunoştinţa publicului că FRR a depus la MTS o analiză cost-beneficiu care atestă cum va întreţine federaţia stadionul şi care vor fi sursele de venit.

FRR a fost în permanenţă preocupată de atragerea veniturilor proprii, conştientă fiind că degrevarea bugetului de stat este o obligaţie morală faţă de contribuabili.

Faptul că domnul ministru spune că rugby-ul nu merită o astfel de bază ne face să credem că MTS acţionează pe principiul ‘ce am prins, al meu să fie’.

De asemenea, domnul ministru Novak încearcă să creeze zâzanie între sporturi şi să creeze rugby-ului o imagine de sport favorizat.

Pentru a evita aceste discuţii şi pentru o transparenţă totală, cerem MTS să facă publice toate bazele materiale care se află în administrarea/folosinţa gratuită a federaţiilor din România şi valoarea lor şi de asemenea lista tuturor bazelor administrate de MTS şi starea acestora.

Îi reamintim domnului ministru, că în timp ce MTS transmite comunicate de presă, echipa naţională a început pregătirile pentru Cupa Mondială şi va desfăşura mai multe partide, atât în deplasare, cât şi pe teren propriu. Ca atare, FRR va relua procesul prin care se va ruga pentru un stadion pe care să dispute meciurile şi pentru terenuri de antrenament, la fel cum a făcut şi în ultimele luni”.

„Am ales rugby-ul acum şase ani şi practic acest sport de trei ori pe săptămână. Tatăl meu m-a adus pe stadion. El este rugbist.”, Armen Ovidiu Dima

Ce a spus Ministerul Tineretului

Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a susținut că nu există prevederi legale pentru revenirea în folosinţă gratuită către Federaţia Română de Rugby a Stadionului Arcul de Triumf recent construit de Compania Naţională de Investiţii în vederea organizării la Bucureşti a Campionatului European de fotbal.

Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății împreună cu colegul său de la Tineret și Sport, Eduard Novak

MTS a emis un comunicat de presă duminică, în ziua în care aproximativ 300 de suporteri ai rugby-ului din România au organizat un protest împotriva preluării arenei de către minister. Conducerea MTS susţine că de câteva săptămâni este ţinta unei „serii de atacuri” deşi dreptul său de administrare a stadionului nu poate fi contestat în niciun fel.

„În ultimele săptămâni, Ministerul Tineretului şi Sporturilor a fost ţinta unei serii de atacuri în legătură cu preluarea Stadionului Arcul de Triumf şi intenţia de a-l administra mai departe în acord cu obligaţiile care îi revin, ca autoritate a statului român. Revenim cu o serie de precizări asupra situaţiei. Trebuie precizat că organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului sunt reglementate de Codul Administrativ. În conformitate cu prevederile acestuia, entităţile care exercită dreptul de proprietate publică a statului sunt reprezentate de Guvern, prin ministerele de resort sau prin organele de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului sau a ministerelor de resort, după caz, pentru bunurile aparţinând domeniului public al statului. De asemenea, în conformitate cu prevederile aceluiaşi Cod Administrativ, autorităţile prevăzute mai sus au obligaţia de a solicita încetarea folosinţei gratuite şi restituirea bunului, atunci când interesul public legitim o impune”, se arată în comunicatul MTS.

Conducerea ministerului menţionează că Stadionul Arcul de Triumf s-a transformat într-un complex sportiv, obiectiv diferit de cel iniţial şi în consecinţă dreptul de folosinţă gratuită al Federaţiei Române de Rugby asupra acestuia a încetat o dată cu reconstruirea lui.

„Stadionul Arcul de Triumf este proprietatea statului român, administrată de Ministerul Tineretului şi Sportului, situaţie de fapt şi de drept care nu poate fi contestată. Federaţia Română de Rugby a primit dreptul de folosinţă gratuită, pe o durată determinată. În pregătirea Campionatului European de fotbal 2020, la care România participă în calitate de coorganizator, Stadionul Arcul de Triumf a fost inclus în programul de reabilitare la care ţara noastră s-a angajat, ca atare această folosinţă gratuită a încetat, în virtutea interesului public legitim. Nu există prevederi legale care să impună revenirea la situaţia anterioară retragerii folosinţei gratuite asupra acestui obiectiv, dimpotrivă, interesul public legitim continuă să primeze. O investiţie de 37 de milioane de euro a fost realizată din banii contribuabililor români şi europeni, cu scopul de a găzdui meciurile EURO 2020. Pe lângă renovarea terenului şi a tribunelor, s-au realizat şi facilităţi suplimentare, parte integrantă a acestui obiectiv: parcări subterane moderne, terenuri de antrenament, sală de conferinţe, spaţii pentru oficiali, săli pentru presă, centru de medicină sportive, săli VIP, restaurant, muzeu, hotel pentru sportivi, spaţii tehnice, adăpost de protecţie civilă. Investiţia realizată a înzecit valoarea stadionului Arcul de Triumf, care s-a transformat dintr-un simplu stadion într-un centru sportiv complex. A devenit, astfel, un obiectiv nou, complet diferit de cel iniţial”, susţin oficialii MTS.

Ministerul Tineretului şi Sportului acuză Federaţia Română de Rugby că vrea să obţină venituri de pe urma noului stadion, deşi acesta a fost construit din bani publici.

„Nu poate fi acceptată ipoteza ca o persoană juridică de drept privat, respectiv o singură federaţie sportivă să încerce să forţeze primirea dreptului unic de folosinţă gratuită asupra acestui centru sportiv şi să obţină venituri de pe urma sa. O astfel de situaţie ar fi profund nedreaptă faţă de contribuabilii români şi faţă de celelalte sporturi. Scopul unei federaţii sportive este să dezvolte un sport, să asigure continuitatea acestuia şi să aducă rezultate cât mai bune pe plan internaţional. Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină sportul şi sportivii români şi nu poate accepta situaţia ca anumite persoane sau grupuri de interese să realizeze profit de pe urma unei investiţii a statului. Scopul nostru este ca toate sporturile să aibă şanse egale, iar sportivii să fie recompensaţi în baza performanţei”, menţionează MTS.

„Federaţia Română de Rugby va beneficia în continuare de prioritate faţă de alte sporturi în folosirea gratuită a stadionului pentru meciuri şi antrenamente, ca atare pregătirea sportivilor şi activitatea competiţională nu vor avea de suferit. În virtutea aceluiaşi interes public legitim, sporturi şi sportivi care aduc mândrie ţării prin performanţă şi medalii, în ciuda faptului că se antrenează în condiţii mai slabe sau în spaţii închiriate, vor primi dreptul de a se pregăti aici sau de a-şi desfăşura competiţiile. De asemenea, publicul larg are acelaşi drept de a beneficia de această investiţie”, se mai arată în comunicatul MTS.

Suporterii de rugby din România au format, duminică, un lanţ uman în jurul Stadionului Arcul de Triumf în semn de protest faţă de preluarea de către Ministerul Tineretului şi Sportului a arenei recent construite de Compania Naţională de Investiţii în vederea organizării la Bucureşti a Campionatului European de fotbal.

La 11:15, oră la care ar fi trebuit să se dispute meciul de rugby România – Belgia, din ultima etapă a ediţiei 2020 a Rugby Europe Championship, dar suspendat din cauza pandemiei de coronavirus, aproximativ 300 de suporteri s-au strâns în faţa Stadionului Arcul de Triumf, potrivit Agerpres.

Ei au afişat pancarte pe care era inscripţionate mesaje precum „Stroe şi Novak au defrişat stejarii”, „Atenţie, rechini imobiliari”, dar şi un banner cu „Arcul e casa rugbyului” care a fost legat de gardul noului stadion.

Lanţul uman al fanilor de rugby din România a fost format păstrându-se distanţarea socială recomandată de autorităţi în contextul pandemiei cu ajutorul unor benzi tricolore.

La evenimentul care a fost supravegheat de aproximativ 20 de jandarmi au participat şi doi jucători ai echipei naţionale de rugby a României, Johannes van Heerden şi Alexandru Gordaş.

Marţi, 9 februarie, de la ora 12:00, Ministerul Tineretului şi Sportului organizează un eveniment de preluare a Stadionului Arcul de Triumf de la Compania Naţională de Investiţii, care a realizat lucrările de construcţie şi amenajare a obiectivului. MTS a dorit să organizeze acest eveniment la 28 ianuarie, dar l-a anulat.

La 28 ianuarie, Federaţia Română de Rugby a acuzat Ministerul Tineretului şi Sportului, într-un comunicat de presă, că încearcă să „naţionalizeze” Stadionul Arcul de Triumf, după ce acesta a fost construit de Compania Naţională de Investiţii.

„Federaţia Română de Rugby a luat act de propunerea Ministerului Tineretului şi Sportului de a lansa în dezbatere publică proiectul de hotărâre de guvern privind trecerea Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf în folosinţă exclusivă a Ministerului Tineretului şi Sportului. Suntem de-a dreptul consternaţi de această poziţionare şi vom lua toate măsurile legale şi umane pentru a evita această noua naţionalizare pusă la cale de MTS. Îi asigurăm pe toţi cei care nu vor să ţină cont de documente şi de istoria de peste 108 ani, că nu vom capitula şi vom lupta pentru stadionul nostru. Sperăm că domnul ministru Novak va respecta documentele, tradiţia şi istoria sportului nostru şi va reda dreptul de folosinţă gratuită pe 49 de ani Federaţiei Române de Rugby. Nu credem ca domnul Novak va încerca să se situeze deasupra deciziei Regelui Carol şi primarului Grigore Gheorghe Cantacuzino care au dat acest teren pentru rugby. Speram să nu fie părtaş la o asemenea pagina de ruşine a sportului românesc”, mai menţionează FRR, care a precizat că va “lupta” inclusiv în instanţă pentru stadionul său”, se arăta în comunicatul FRR de la acea dată.

De cealaltă parte, MTS, care a anulat un eveniment în carul căruia prelua în administrare Stadionului Arcul de Triumf de de la Compania Naţională de Investiţii, a precizat că de investiţia făcută de statul român în această arenă trebuie să poată beneficia şi alte sporturi. MTS susţine că este „administrator de drept al acestui obiectiv de interes naţional” şi că pe noua arenă vor avea loc în continuare meciuri ale echipelor naţionale de rugby, dar şi alte competiţii sportive în baza unui calendar gestionat de MTS.

La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. La acest eveniment au participat printre alţii premierul Ludovic Orban, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consilierul onorific al premierului pentru organizarea EURO 2020, Gheorghe Popescu, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, şi preşedintele Federaţiei Române de Rugby, Alin Petrache.

Arcul de Triumf este al doilea stadion finalizat dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).

La 4 decembrie 2020 a avut loc recepţia proiectului de investiţii Stadionul Arcul de Triumf, realizat de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii. La acest eveniment au participat printre alţii premierul Ludovic Orban, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, Ion Ştefan, ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, consilierul onorific al premierului pentru organizarea EURO 2020, Gheorghe Popescu, preşedintele COSR, Mihai Covaliu, şi preşedintele Federaţiei Române de Rugby, Alin Petrache.

Arcul de Triumf este al doilea stadion finalizat dintre cele patru pe care România s-a angajat că le va moderniza pentru organizarea EURO 2020 la Bucureşti. Primul a fost Stadionul Steaua, a cărui recepţie a avut loc la 27 noiembrie. Celelalte două arene pe care România le-a ales pentru a le moderniza sunt Rapid, care este aproape de finalizare, şi Dinamo, la care lucrările încă nu au început. Din cauza unor probleme juridice, reconstrucţia stadionului Dinamo a fost amânată şi s-a luat decizia ridicării unei noi arene în interiorul parcului sportiv.

România a primit organizarea a patru meciuri din cadrul Campionatului European din 2020 pe Arena Naţională din Capitală. EURO 2020, ediţie aniversară care celebrează 60 de ani de la primul Campionat European, se va desfăşura în perioada 11 iunie – 11 iulie 2021 în 12 oraşe: Bucureşti (România), Baku (Azerbaidjan), Copenhaga (Danemarca), Londra (Anglia), Munchen (Germania), Budapesta (Ungaria), Roma (Italia), Amsterdam (Olanda), Dublin (Irlanda), Sankt Petersburg (Rusia), Glasgow (Scoţia), Bilbao (Spania).