Premiul Nobel pentru medicină 2022, o „călătorie” până la genomul de Neanderthal

Geneticianul suedez Svante Pääbo a primit premiul Nobel pentru Medicină pe 2022 pentru „descoperirile sale privind genomurile hominizilor dispăruți și evoluția rasei umae”.

• Radu Burnete e sigur că Eugen Tomac va deveni prim-ministru: Eugen, ai tot sprijinul meu!
• Nicușor Dan, mai nervos ca niciodată. Începe să înțeleagă capcana în care a căzut?
• Nicușor Dan, mesaj de susținere pentru Eugen Tomac: Fac apel la responsabilitatea partidelor politice!
• 84% din totalul judecătorilor în funcție spun că atacurile din ultimul an au ca scop schimbarea unor persoane aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar
• Eugen Tomac: Sunt pregătit să găsim un compromis!

Comitetul Nobel a declarat că Pääbo „a realizat ceva aparent imposibil” atunci când a secvențiat primul genom de Neanderthal și a descoperit că Homo sapiens s-a încrucișat cu neanderthalienii.

„Omenirea a fost întotdeauna intrigată de originile sale. De unde venim și care este legătura noastră cu cei care au venit înaintea noastră? Ce ne deosebește pe noi, Homo sapiens, de alți hominini?

Prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: a secvențiat genomul Neanderthalului, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre. De asemenea, a făcut o descoperire senzațională a unui hominin necunoscut până atunci, Denisova.

De asemenea, Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominini dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani. Acest flux străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanță fiziologică în prezent, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Cercetările fundamentale ale lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice complet noi: paleogenomica. Prin dezvăluirea diferențelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii vii de homininii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim unici”, spune comitetul Nobel în expunerea motivelor pentru acordarea premiului.

Ceea ce credea a fi o greșeală…

Cu 40.000 de ani în urmă, relaţia dintre doi hominizi diferiţi, un neadertalian şi un denisovan, a dus la naşterea unui copil. Un fragment minuscul de os prezintă astăzi dovada unei acuplări între aceste două specii care au marcat evoluţia umană.

Descoperit în anul 2008 într-o peşteră din Munţii Altai din Siberia, în apropiere de frontiera dintre Rusia şi Mongolia, “Denny”, aşa cum a fost supranumit de cercetători, a aparţinut unei fiinţe de sex feminin de cel puţin 13 ani, care a trăit în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. Osul ar proveni de la femurul acesteia, de la tibie sau de la humerus.

Grota în care ea a murit, cunoscută sub numele de Denisova, a devenit deja celebră după ce în ea au fost descoperite primele rămăşiţe fosilizate ale omului de Denisova, fragmente dintr-o falangă auriculară.

În urma analizelor efectuate pe “Denny”, geneticienii au reuşit să distingă cromozomii pe care tânăra i-a moştenit de la tatăl şi de la mama ei. Oamenii de ştiinţă au constatat, fără nicio îndoială, că acestea îi fuseseră lăsate în urmă de un neandertalian şi un denisovan.

„La început am crezut că este o greşeală de laborator”, a spus în 2018 Svante Paabo.

În călătoria lor în afara Africii, neandertalienii s-au dispersat în Europa şi în Asia de Vest, iar denisovanii s-au îndreptat către Asia de Est.

„Neandertalienii şi denisovanii s-ar putea să nu fi avut prea multe ocazii de a se întâlni. Însă, când acest fapt s-a întâmplat, se pare că ei nu au avut prejudecăţi”, spune Svante Pääbo, care se află în spatele identificării omului de Denisova.

„Probabil s-au împerechiat frecvent, mult mai des decât am crezut iniţial, altfel nu am fi fost atât de norocoşi”, a adăugat cercetătorul suedez.