Primul examen al tehnocraţilor

Bugetul de stat pe 2016 a fost construit pe un deficit ESA de 2,95%, o creştere economică de 4,1% a PIB şi un Produs Intern Brut nominal de 746,6 miliarde de lei. Bugetul prevede venituri de 231 miliarde de lei, în creştere cu 1,6% faţă de anul curent, cheltuieli de 252 miliarde de lei, în creștere cu 6,7% față de 2015.

„Noul Executiv tehnocrat se va lupta să-și mențină larga coaliție unită. Ca rezultat, politica acestuia ar putea să se miște greoi și de aici vine riscul ca acest guvern să se prăbușească”, a declarat, pentru Q Magazine, William Jackson, analist specializat pe piețele Europei Centrale și de Est de la grupul de analiză macroeconomică din Marea Britanie, Capital Economics.

Măsura decisă de Guvernul Ponta de majorare a salariilor bugetarilor cu 10% va fi păstrată, ceea ce va genera o creștere a cheltuielilor cu salariile de la  7,3% din PIB la 7,7%. Și indexarea pensiilor cu 5% este trecută în proiectul bugetului de stat pe 2016. „Am menţinut creşterea aceasta nu pentru că aşa a decis PSD-ul, ci pentru că o considerăm o măsură justă şi ne-o asumăm”, a declarat premierul Dacian Cioloș. Potrivit calculelor făcute de fostul guvern, majorările de salarii, pensii și indemnizații vor costa, în general, 12,6 miliarde de lei din bugetul pe 2016. Și măsurile din noul Cod Fiscal au fost incluse în bugetul pe 2016, Cioloș susținând că  Executivul actual vrea să folosească aceste măsuri pentru a stimula investițiile.

Guvernul a decis, totuși, să nu majoreze salariul minim la 1 ianuarie de la 1.050 lei la 1.200 lei, așa cum prevăzuse Guvernul Ponta. Noul Executiv consideră că este nevoie de un studiu de impact al acestei creşteri asupra competitivităţii României şi a mediului privat, unde este posibilă o migrare spre economia gri sau neagră.

Planul în caz de urgență

Din start, primul test al guvernului de tehnocrați pornește cu o țintă de deficit bugetar ce nu poate fi depășită nici măcar în cazul unor evenimente neprevăzute: 2,95%. Cioloș a afirmat încă de la primele ieșiri publice că va menține măsurile de creșteri salariale luate de guvernul Ponta. Astfel, noul guvern a ales să încalce prevederile din MTO (obiectivele pe termen mediu), care prevedeau un deficit structural de 1% și unul bugetar de 1,2%. Ținta de deficit va fi una foarte apropiată de limita prevăzută de Tratatul de la Maastricht, de 3%, a cărei depășire ar determina atragerea procedurii de deficit excesiv.

Astfel, măsurile simultane de reduceri de venituri prin scăderile de taxe și cele de creșteri de cheltuieli vor determina, în eventualitatea unei situații de criză, tăieri de cheltuieli. Acestea, mai ales într-un an electoral, nu pot fi legate de salarii, ci, la fel ca în anii trecuți de investiții.

„Poți ține totul în frâu, cu reducerea investițiilor publice. Acestea reprezintă un motor care atrage un alt val de investiții, private, de 4-5-6 ori mai mari. Bineînțeles că 2016 nu va fi caracterizat de un reviriment al investițiilor publice. Prețul plătit pentru încălcarea unui principiu major economic, acela de a interzice creșterea salariilor odată cu scăderea fiscalității”, a declarat, pentru Q Magazine, analistul economic Ionel Blănculescu.

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, este și mai pesimist: „Toate măsurile legiferate până în acest moment pe partea de cheltuieli bugetare, deci tot ce s-a hotărât până acum, salarii, Cod Fiscal, duc deficitul la 3,3 – 3,4%. Nu știm cum va ține noul guvern deficitul sub 3%”.

12% în plus la investiții

Premierul Dacian Cioloș trebuie să susțină majorările de salarii asumate de fostul Executiv. Deși experiența anilor trecuți ne arată că întotdeauna banii sacrificați au fost cei de la investiții, noul premier susține că acestea vor crește cu ajutorul fondurilor europene. Bugetul pe 2016 prevede majorarea investițiilor cu aproape 12%, de la 33,71 miliarde lei, la circa 37,69 miliarde lei, ocupând 15% în totalul cheltuielilor. Ponderea investiţiilor în PIB se apreciază de la 4,8% la 5%, iar cea în totalul veniturilor de la 14,5% la 16,3%.

Potrivit unei analize a Consiliului Fiscal, deşi clasamentele internaţionale de competitivitate arată că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani ca procent din PIB.

De ce nu pot experții în politici europene să îmbunătățească absorbția

Avem un prim-ministru care are o mare experiență în politici europene, un ministru al Fondurilor Europene cu o mare expertiză în acest domeniu. Desigur, ne așteptăm să vedem o evoluție mai bună în privința absorbției.

„Exercițiul trecut, 2007-2013, plus cei doi ani în care mai aveam dreptul să accesăm acești bani, îi încheiem cu o imensă pagubă pentru România, și anume nefolosirea a circa 7 miliarde de euro. Aveam la dispoziție 19,2 miliarde de euro pe exercițiul trecut. În privința noului exercițiu, 2014-2020, va fi și aici o prelungire de încă doi ani, însă din acest exercițiu doi ani au trecut deja”, a declarat, pentru Q Magazine, Theodor Stolojan, fost prim-ministru și europarlamentar.

Mai mult, în caz de rezultate slabe, Executivul tehnocrat nu va fi tras la răspundere, pentru că nu are în spate partide politice, a subliniat Stolojan.

Despre reducerea absorbției fondurilor europene a vorbit chiar ministrul de Finanțe, în contextul anunțului privind creșterea investițiilor pentru la anul cu 0,4%. „Aceasta are loc în condițiile unei ușoare diminuări a fondurilor europene, de la 2,39% din PIB la 2,16% din PIB, ca urmare a trecerii la un nou exercițiu bugetar, ceea ce presupune câteva amânări”, a spus Anca Dragu.

Noul Guvern are o misiune grea. Aceea de a duce mai departe inițiative legislative care nu-i aparțin, dar și le asumă, într-un an electoral. Astfel, în cele 11 luni care ne despart de alegerile generale de la anul, vom avea, în total, cinci luni de precampanie, luând în calcul și perioada ce precedă alegerile locale. „În aceste luni va fi un blocaj asupra Guvernului, deoarece forțele politice vor încerca în fel și chip să blocheze acțiunile acestuia. Aceasta este marea nefericire a acestui guvern, aceea de a fi prins două campanii într-un an”, a conchis Ionel Blănculescu.

1,85 miliarde de lei

Bugetul alocat Serviciului Român de Informaţii, în creştere cu aproximativ 20% faţă de anul 2016.

7,77 miliarde de lei

Bugetul ministerului Sănătăţii pentru anul 2016 va fi cu 10,43% mai mult faţă de 2015.