Prof. Ștefan Deaconu, jurist, despre decizia de anulare a alegerilor: Curtea Constituțională a făcut ceea ce trebuia să facă

Q Magazine l-a întrebat pe profesorul de drept constituțional Ștefan Deaconu în legătură cu recenta decizie a Curții Constituționale privind anularea alegerilor. Prof. Ștefan Deaconu arată că judecătorii CCR au făcut ceea ce era necesar să facă. În același timp, profesorul a subliniat că CCR „a venit să suplinească un vid legislativ care ar trebui reglementat la o viitoare revizuire constituțională”.

• Care sunt băncile amendate de Consiliul Concurenței pentru influențarea ROBOR
• Pentru cine bat clopotele Bisericii Romei?
• Cum arăta economia României în 2016 și cum arată astăzi
• Europa vrea rețele „curate”
• Triumful Rusiei în Franța. A câștigat și s-a prăbușit în genunchi

Se vorbește despre un abuz din partea CCR, având în vedere că această instanță nu are dreptul să oprească un proces electoral, să anuleze alegeri, ci doar să valideze sau să invalideze. Atribuțiile în materie de suspendare a votului aparțin AEP și BEC. Cum vedeți această situație?

Curtea Constituțională a făcut ceea ce trebuia să facă. Conform art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea Constituțonală ,, veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului’’. Conform acestui articol din Constituție, Curtea Constituțională are două atribuții: 1) să vegheze la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi 2) să confirme rezultatele alegerilor. Așadar, Curtea avea dreptul legal să ia decizia pe care a luat-o.

Motivarea dată de CCR este bazată pe „note” ale serviciilor de informații și pe articole de presă, mai degrabă decât pe articole de lege. STS a transmis public că procesul electoral nu a fost influențat de nicio ingerință sau atac cibernetic. Ce credeți că s-a întâmplat în acest interval de timp?

Temeiurile legale ale Deciziei Curții Constituționale sunt prevederile art. 146 lit. f) amintit mai sus, art. 1 alin. 5), art. 2 și art. 37 din Constituție referitoare la asigurarea respectării legii și a Constituției, la corectitudinea votului și la asigurarea egalității de șanse în alegeri. Totodată, am observant că sunt invocate și Legea 370/2004 referitoare la alegerea Președintelui României și Legea 334/2006 referitoare la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale. Legea nr. 334/2006 are chiar o prevedere specială în art. 47 alin. 5) conform căreia ,,(5) Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii’’. De asemenea, Curtea și-a motivat Hotărârea și pe dispozițiile Codului de bune practici în materie electorală adoptat de Comisia pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția). În consecință, nu doar ,,Notele’’ serviciilor de informații au stat la baza deciziei Curții, ci și temeiurile legale și constituționale menționate.

Cine putea sesiza Curtea, legal, înainte de hotărărea prin care s-au anulat alegerile? Dvs, din Motivare, ce ați înțeles: În baza cărei sesizări, a cui, judecătorii au decis anularea alegerilor, pentru că există o confuzie asupra acestui aspect. Practic, o instanță nu se poate pronunța decât dacă este investită. Decizia de anulare, așa cum a fost pronunțată și motivată, pare o autosesizare din partea Curții Constituționale. Ca jurist, dvs considerați că este argumentată această autosesizare? Poate fi aplicabilă și în viitor, în alte situații? Reamintesc cronologia: Curtea este sesizată cu două sesizări depuse de doi candidați la alegerile prezidențiale, în termen, respinse. Curtea validează primul tur al alergerilor. Se depun trei petiții, una formulată de candidatul Chris Terheș, una de rectorul SNSPA, Remus Procopie și una de publicația Calea Europeană. Curtea dă un comunicat în care spune că va lua în considerare informațiile venite de la societatea civilă când va analiza validarea alegerilor. A doua zi, Curtea decide anularea alegerilor.

Cred că sintagma constituțională ,,veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului’’ are o conotație mult mai largă decât cea pe care o menționați dvs. ,,A veghea’’ nu înseamnă că instanța constituțională trebuie să privească pasiv la ceea ce se întâmplă în procesul electoral și să nu intervină decât dacă este sesizată. Acest termen ,,a veghea’’ mai este folosit de Constituție în art. 80 alin. 2) referitor la atribuțiile Președintelui României, unde se prevede că ,,Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice’’. În anul 2007, Prin Avizul nr. 1/2007, Curtea Constituțională a explicat acest termen ,,a veghea’’ și a spus că ,,Nici veghea şi nici funcţia de garanţie nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă’’.

S-a vorbit foarte mult despre finanțare. Unul dintre punctele avute în discuție era că independentul Călin Georgescu ar fi declarat cheltuieli zero la capitolul promovare. De ce a fost atunci validat primul tur al alegerilor, dacă se încălcase deja legea și, cum spuneți, CCR veghează?

Alegerile trebuie să fie ,,libere, periodice și corecte’’. Așa prevede art. 2 din Constituție. Libertatea și corectitudinea votului presupun o transparență a modului de finanțere a campaniilor. Indiferent de proveniența banilor: din fonduri publice sau private. Tocmai de aceea, Legea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale (Legea 334/2006) pe care am amintit-o are dispoziții stricte referitoare la modul de finanțare. Cine poate finanța o campanie? În ce limite pot fi făcute donații? De unde vin aceste donații? Obligativitatea declarării donațiilor, etc. Acesta este și sensul art. 47 alin. 5) din Legea nr. 334/2006 conform căruia ,,(5) Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii’’.

Potrivit tuturor datelor publice, ratingul contului lui Călin Georgescu de pe TikTok a explodat ulterior turului întâi al prezidențialelor. Aceasta înseamnă că nu a afectat procesul de vot din 24 noiembrie întrucât până la acea dată numărul de vizualizări al contului aferent lui Călin Georgescu era pe locul 4, după cele ale lui George Simion, Marcel Ciolacu, Elena Lasconi, într-o analiză făcută de Expert Forum. Cum s-a judecat această parte?

Analiza conturilor de Tik Tok ale candidaților din alegerile prezidențiale efectuată de Expert Forum

Nu am astfel de date. Prin urmare, nu pot nici confirma, nici infirma ceea ce spuneți dvs. Pentru a răspunde întrebării dvs. mă raportez la informațiile publice și la Hotărârea Curții Constituționale conform căreia ,, În cauza de față, având în vedere prevederile art.37 din Constituție, Curtea reține că a fost afectată egalitatea de șanse a competitorilor electorali, ceea ce reflectă o alterare a însuși dreptului de a fi ales. Neregularitățile din campania electorală s-au răsfrânt asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vădită între candidatul care a manipulat tehnologiile digitale și ceilalți candidați participanți în procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativă a unui candidat a condus la reducerea direct proporțională a expunerii în media online a celorlalți candidați în procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale și a inteligenței artificiale, atât de candidați ori competitori electorali, cât și de partide politice, susținători ori simpatizanții lor trebuie să fie transparentă pentru a garanta integritatea și imparțialitatea alegerilor. În caz contrar, alegătorii sunt împiedicați să-și formeze o opinie despre candidați și alternativele electorale sau pot fi induși în eroare cu privire la identitatea și calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea într-un proces electoral de către competitorii electorali, inclusiv de către partidele politice, a unor asemenea practici învestește autoritățile publice competente, potrivit legii, să verifice, să constate și, după caz, să sancționeze astfel de conduite’’.

Parchetul General a transmis un comunicat prin care a anunțat că urmează a fi deschis un dosar pentru manipularea votului. În acest context, ne puteți spune dacă definiția de facto a campaniei electorale s-a schimbat? Vă întreb pentru că aceasta este misiunea unei campanii, de a convinge, de a te face să răzgândești în legătură cu votul. Vicierea unui vot nu poate fi stabilită prin influențarea minții unui om, mai ales că avem de-a face cu două milioane de votanți despre care ar trebui să spunem c-au fost „prostiți”! Cum stabilim, ca probă juridică, ce este și cât este influența bună sau rea asupra unui votant?

În general, rolul campaniilor electorale este de a convinge alegătorul să voteze cu un anume candidat. Important este ca această convingere să se facă în mod legal cu asigurarea unui cadru juridic care să asigure egalitate de șanse tuturor competitorilor electorali. Credulitatea unora dintre alegători ține și de educația lor, de nivelul de pregătire și nu în ultimul rând de corectitudinea informațiilor la care au acces. Instituțiile statului trebuie să asigure că informațiile vehiculate în spațiul public sunt corecte. De aceea, art. 31 din Constituție prevede că „(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. (3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională. (4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice”.

Declarația lui Klaus Iohannis este aproape la indigo cu motivarea CCR, deși președintele a vorbit cu două ore înainte de pubicarea motivării deciziei CCR. Există posibilitatea ca între cele două instituții să fi fost o colaborare care excede cadrului legal?

Cel mai probabil a existat un dialog între Curtea Constituțională și Președintele României. Acest dialog este necesar să existe și este legal. Ceea ce au discutat însă, nu am cunoștință.

Prelungirea mandatului lui Klaus Iohannis este legală? Coroborând articolele din Constituție, acest fapt nu ar fi putut fi făcut decât în condiții de război, nu în alte condiții.

Din păcate, ca și pentru alte situații, Constituția actuală a României nu are un răspuns pentru cazul în care un nou Președinte al României nu este ales până la expirarea mandatului Președintelui în funcție. Ne-am mai confruntat cu o situație similară în anul 2009 când Constituția nu prevede ceea ce se întâmplă în cazul în care un Guvern demis rămâne în funcție peste termenul de 45 de zile prevăzut de Constituție. Atunci, miniștrii Guvernului demis „Boc” au rămas pe funcție mai mult de 45 zile, pe fondul refuzului Parlamentului de a supune la vot noul Guvern ,,Negoiță’’. Cu acea ocazie, Curtea Constituțională a confirmat rămânerea pe funcție a acestor miniștri din Guvernul demis mai mult de 45 de zile cât prevedea textul constituțional.

Cred că și în această situație, Curtea a venit să suplinească un vid legislativ care ar trebui reglementat la o viitoare revizuire constituțională. În situația de față, existau două posibilități: 1. fie Președintele în funcție să rămână până la depunerea jurământului noului Președinte, 2. fie Președintele Senatului ce urmează să fie ales, devenea Președinte interimar al României. Curtea Constituțională a ales prima variantă. Dar, la fel de bine, putea alege și a doua variantă.

Dacă alegerile prezidențiale au fost anulate din cauza „interferențelor Tik Tok”, suspendându-se – în opinia multora – democrația, nu ar fi logic și aproape de la sine înțeles că și parlamentarele trebuiau anulate?

Nu cred că trebuie amestecate aceste lucruri. În campania pentru alegerile prezidențiale Curtea Constituțională a constatat că legislația electorală a fost încălcată de unul dintre candidați, nu de un partid. În alegerile parlamentare au candidat partide, iar candidatul independent de la alegerile prezidențiale nu a candidat și la alegerile parlamentare.

În general, este posibil ca o instanță să dea două decizii diametral opuse bazându-se pe aceleași informații?

Există, în general, și revirimente jurisprudențiale, dar, în acest caz, din câte am înțeles, Curtea Constituțională și-a bazat decizia pe informații diferite față de informațiile avute la validarea inițială a primului tur de scrutin.

Este straniu pentru că informațiile pe care Curtea și-a bazat decizia de anulare erau publice înainte de cea de validare. Deci nu se susține acest argument. În opinia dumneavoastră, după ce ați citit Rapoartele SRI, SIE, MAI, acestea se fac vinovate de faptul că au avut informații despre „ingerințele Rusiei în procesul electoral” și nu au sesizat instituțiile abilitate înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, putând fi acuzați de complicitate la ceea ce fostul ambasador al SUA, Adrian Zuckerman, numea „o lovitura de stat dată altui stat”, adică de Rusia României?

Hotărârea Curții Constituționale nu se referă la aceste lucruri în motivarea sa. Prin urmare, nu am face decât să speculăm niște informații din spațiul public fară o bază juridică.
Am observat însă că prin Comunicatul de presă al Președintelui României din 28.11.2024 acesta a precizat că ,,Din analiza documentelor a reieșit, totodată, că, prin încălcarea legislației electorale, un candidat la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic, respectiv fără a-i cere obligația de a marca materialele electorale de tip video cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă la desemnarea mandatarului financiar coordonator, obligație impusă prin legislația electorală’’. Nu înțeleg de ce a durat atât de mult până când instituțiile statului au transmis informațiile legate de încălcarea legislației electorale, unele altora. Aceste disfuncționalități țin de buna funcționare a instituțiilor statului și pe viitor, cred că este necesară o mai bună coordonare a lor.

Candidata USR, Elena Lasconi a declarat că decizia CCR de anulare a alegerilor este „ilegală” și a călcat în picioare democrația și votul oamenilor. Dvs aveți părerea că, dimpotrivă, a salvat democrația?

V-am spus deja că, eu cred că, în acest caz, Curtea Constituțională a făcut ceea ce trebuia să facă.

Prin decizia dată, CCR și-a consolidat încrederea oamenilor în cei 9 judecători sau dimpotrivă?

Pentru o parte a populației da, pentru cealaltă parte, nu. Niciodată, o decizie a unei instanțe nu va fi pe placul tuturor. Important este ca deciziile instanțelor, dar și ale instituțiilor statului în astfel de situații, să fie în interesul general al cetățenilor și nu al unui grup de persoane.

Efectul acestei decizii va fi o mai mare încredere în instituțiile statului sau dimpotrivă?

Credibilitatea instituțiilor presupune un proces continuu. Ele vor fi credibile sau vor deveni credibile dacă deciziile lor sunt coerente, clare, previzibile și în interesul cetățenilor. De asemenea, credibilitatea acestor instituții este data și de oamenii care își desfășoară activitatea în cadrul lor. Oamenii ar trebui să asigure credibilitatea instituțiilor și nu instituțiile să asigure credibilitatea oamenilor din interiorul lor.