Profesor de elită despre liderii USR și studiile lor falsificate

Scandalul diplomelor false ajunge și în partidul al cărui slogan electoral este „O Românie fără hoție”. După Allen Coliban, noul primar al Brașovului, care a recunoscut că n-a terminat facultatea pe care și-o trecuse în CV ca fiind absolvită, Vlad Voiculescu, vicepreședinte USR, are o Notificare, în loc de Diplomă de facultate.

Ce lipsește din CV

Bogdan Tiberiu Iacob a scris pe siteul inpolitics.ro o anchetă din care a reieșit că doar cu un liceul în Pucioasa, Voiculescu a făcut o carieră fulminantă în Austria, unde a deținut mai multe poziții de top în bănci de prestigiu. În ciuda faptul că NU avea studii universitare și nici experiență bancară.

„CV-ul oficial al fostului ministru are o mică lacună: nu prezintă perioada studiilor, despre care aflăm că au fost făcute la Viena, la una dintre cele mai prestigioase universități europene, Vienna University of Economic and Business Administration.

Din interviuri mai vechi, aflăm, însă, că el a început studiile acolo în 2001, la vârsta de 18 ani, direct de pe băncile liceului din Pucioasa.

Contactat de noi, Vlad Voiculescu nu a explicat lipsul din CV, dar ne-a lămurit un mister: a avut nevoie de un deceniu bătut pe muchie pentru absolvirea respectivei facultăți”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob.

„Acolo ți se dă la început o listă completă de examene pe care trebuie să le treci. Eu am terminat toate examenele (cu exceptia a două dintre ele) în timp record, în 4 ani. Din 1 noiembrie 2005 m-am apucat de muncit full time. Făceam 1070 de euro pe lună și mi s-a părut că l-am prins pe Dumnezeu de picior. Cred că a mai durat 1-2 ani și am dat și celelalte două examene. Apoi cu lucrarea de diplomă am lungit-o, pentru că am prioritizat altele. Au fost anii în care am muncit pe brânci… și seara organizam tabere de germană sau căutam medicamente.
Cinstit să vă spun: dacă nu mă presa prietena, probabil că nici nu aș mai fi terminat lucrarea aceea.
Tot ce va spun poate fi verificat la universitate. Respectiv la angajatori”. a excplicat Voiculescu pentru Inpolitics.

„Marele mister este, însă, cu totul altul: cum a fost posibil ca Vlad Voiculescu să ajungă să obțină în Austria o serie de posturi foarte înalte mult înaintea obținerii diplomei universitare, adică doar cu liceul la bază?

Conform CV-ului oficial, spre exemplu, între 2005 (cînd avea 22 de ani) și 2007 a fost angajat al Dexia Kommunalkredit Bank AG, Viena, unul dintre cei mai mari jucători mondiali în finanțarea infrastructurii (la noi, Banca Transilvania), unde a fost însărcinat cu Managementul Strategic. Principale activități și responsabilități: Înființarea și dezvoltarea afacerilor a doua filiale din două ţări diferite, precum si un proces de due diligence; monitorizarea afacerilor şi bugetului; proiectarea şi coordonarea implementării Sistemului de Management al Informaţiei în toate filialele grupului.

Între 2007 (cînd avea 24 de ani) și 2010 a fost angajat al Volksbank International AG, Viena, Austria, la Management Strategic, ca membru cu rol de consilier al Consiliului de Supraveghere, Comitetelor de Audit, Comitetelor de Strategii şi Buget din mai multe filiale; coordonarea acţiunilor corporative (de exemplu majorări de capital, schimbări în guvernanța corporativă, rezoluții si reuniuni); responsabil pentru relația cu acționarii minoritari ai filialelor menţionate mai sus şi cu alte părţi interesate; coordonarea/participarea la diferite proiecte în filiale (de exemplu lichiditate, strategia corporativă, ghiduri pentru stabilirea preţurilor de transfer, SPV) Sectorul de activitate Volksbank International AG (VBI), cu sediul la Viena, a administrat o rețea de bănci în creștere rapidă, cu peste 600 de filiale în 9 ţări din Europa Centrala şi de Est.

În 2008 devine, în paralel, membru al Societății Europene de Oncologie Medicală.

Cu mai bine de un an înainte de absolvire, în 2010, era angajat de reputata bancă Erste Group Bank AG, Viena, Austria, cea care deține BCR România, unde avea să ocupe postul de vicepreședinte al Diviziei de Finanțări de Infrastructură. În 2010, avea 27 de ani.

În decembrie 2015, imediat după instalarea guvernului Cioloș, renunță la toate aceste înalte posturi și devine șeful biroului ministrului Finanțelor, Anca Dragu, apoi ministru al Sănătății.

Dar asta nu are relevanță pentru situația zugrăvită aici. Ci doar faptul că Vlad Voiculescu, absolvent al liceului Nicolae Titulescu din Pucioasa, România, a ajuns să ocupe funcții absolut spectaculoase în companii multinaționale de sute de miliarde doar cu diploma respectivului liceu dîmbovițean. Și a ajuns ministru al Sănătății în România la doar vreo 4 ani de la absolvirea facultății, caz fără precedent, am spune.
De menționat că toți angajatorii săi privați – austrieci ori franco-belgieni – Erste, Dexia ori Volksbank au avut interese puternice de afaceri în România și mari filiale locale însumînd mii și mii de angajați și multe sute de mii de clienți.”, a scris Bogdan Tibeiu Iacob.

Jurnalistul se întreabă ironic în finalul articolului dacă Voiculescu a fost acceptat în poziții înalte pentru că este un geniu al finanțelor sau pentru capacitatea sa de a „deschide porțile unor mari businessuri pe plai mioritc pentru companii străine interesate.

„A fost acceptat Vlad Voiculescu în poziții atât de înalte doar cu liceul din orășelul Pucioasa, Dâmbovița, la bază în timpul celor 10 ani cît s-a chinuit să își dea examenele universitare pentru că era un geniu al finanțelor, un soi de Mike Ross din serialul Suits?

Ori pentru capacitatea sa – ori a celor din spatele său – de a deschide porțile unor mari businessuri pe plai mioritc pentru companii străine interesate?”, se întreabă jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob.

Dosarul trimis din Internet Cafe

Articolul din Inpolitics a avut efect. Voiculescu, simțind că este de datoria sa să lămurească această problemă, povestește, într-o postare pe Facebook, fabuloasa aventură a intrării sale la Universitatea de Economie din Viena. Totul a început dintr-un internet cafe din Târgoviște.

„Mi-am ales facultatea și m-am înscris la studii de la un internet cafe din Târgoviște, în strigătele celor care jucau Doom, Descent și Mortal Kombat sau își căutau perechea pe mIRC. În satul meu încă nu aveam nici telefon direct (apelurile mergeau printr-o doamnă centralistă), de internet nici nu putea fi vorba. Mi-am depus dosarul online la Facultatea de Administrarea Afacerilor (în germană Betriebswirtschaftslehre), nu mai știu exact toate documentele solicitate, dar îmi amintesc că deși procesul mi s-a părut simplu la vremea aceea, trăiam cu teama că sigur am făcut ceva greșit.”

Norocul i-a surâs lui Vlad Voiculescu întrucât, la distanță de numai câteva săptămâni, a primit o invitație în Austria pentru a depune documentele necesare. Pe baza acesteia și-a luat viza pentru Austria. Irealul continuă: după doar câteva vorbe schimbate în biroul de înscrieri al Universității, Voiculescu este acceptat la prestigioasa universitate vieneză.

„Mi-am luat viza pe baza invitației, după multe ore de așteptat la Consulatul Austriei. A fost o întreagă aventură pînă am ajuns cu documentele în biroul de înscrieri al Universității, unde, după o discuție de câteva replici în germană, am aflat că am fost acceptat.”

Frumoasa poveste este pusă sub semnul întrebării de profesorul universitar Horea Bădău, care atrage atenția că vicepreședintele USR omite să precizeze tipul de cursuri urmate: zi, la distanță, fără frecvență etc. Bădău spulberă și povestea dosarului trimis din Internet Cafe.

Horea Mihai Bădău este lector universitar doctor la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București; Profesor-cercetător la Universitatea Sophia Antipolis din Nisa, Franța (titular al cursurilor de Comunicare în Rețelele Sociale la anul III Licență, Master 1 INFOCOM, Master 2 DISTIC, Master 2 EMIC, Master 2 CCOSI); Profesor-invitat la Universitatea Franche-Comte, Montbelliard, Franta, Master 2 Produits et Services Multimedia, Master clasa A+; Cercetător-principal la Laboratorul de cercetare Sic.Lab Mediteranee Nisa-Toulon; Coordonator al Grupului pentru Acțiune Etică Online (GAEO) din cadrul Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București
Autor al primelor manuale de Social Media și de Jurnalism Online (Tehnici de comunicare în Social Media, Ed. Polirom, 2011 și Manual de Jurnalism Online, Ed. Tritonic, 2015);
Autor al primei Teorii Social Media prezentată și validată la cel de-al XIV-lea Congres Științific al Societății Franceze în Științele Comunicării și Informației. Teoria a fost publicată, în urma Congresului, într-un volum editat de SFSIC la Editura Harmattan, Paris, 2015.

„Mai întâi, Allen Coliban, primarul Brașovului, a scris un storytelling stufos, ca să justifice minciuna din CV, aceea că este absolvent al Universității Politehnica din București, deși fusese exmatriculat. Acum Vlad Voiculescu scrie un storytelling stufos ca să justifice faptul că a făcut 3 ani de facultate în 10 (fapt ce în sine nu este grav, pentru că este alegerea fiecăruia în cât timp își finalizează studiile).

Mă întreb, însă, de ce cei doi au folosit storytellinguri pentru a răspunde la câteva întrebări simple, legate de studii. Storytellingul este un gen publicistic amplu, care face apel la emoții și este folosit, de obicei, de influențatori pentru a masca plasarea de produse. Este atât de stufos, plin de informații și emoțional, încât unele informații se pierd, poate chiar cele mai importante, pentru că sunt concurate de altele, mai puțin importante, dar atractive, pentru că sunt emoționale.

De exemplu, în frumoasa poveste, se pierde informația că Vlad Voiculescu a fost admis la o universitate de prestigiu în urma unui dosar trimis de la un internet cafe și a unui schimb de replici, după cum spune chiar el. Informația care scapă: în cadrul facultăților funcționează diverse forme de învățământ, de tip Colegiu etc. Iar cursurile sunt de diverse feluri, la distanță, fără frecvență etc. Această informație nu apare pe diplomă, deci, de exemplu, dacă faci cursuri la Învățământ la Distanță, în România, pe diplomă nu va fi specificat faptul că nu ai urmat cursuri de zi. Frumosul storytelling al lui Vlad Voiculescu, care ne poartă pe dealurile copilăriei, omite să precizeze ce tipuri de cursuri a absolvit la facultatea respectivă. Cu siguranță nu a urmat cursuri de zi, cu frecvență.

De asemenea, pentru că storytellingurile fac întotdeauna apel la teme ale basmului, Vlad Voiculescu ne introduce în basmul că intri la o universitate de prestigiu din Viena, doar cu un dosar trimis de la un internet cafe și cu un schimb de replici la fața locului. Dacă există oameni care cred asta, acesta este un indicator al nivelului de pregătire al votanților USR”, scrie Horea Bădău pe blogul său.

Vlad Voiculescu povestește mai departe cum a încercat să muncească pentru a se întreține la Viena, cum a învățat germana „traducând cuvânt cu cuvânt din cursurile și cărțile de la facultate”. Voiculescu spune că numai din anul al doilea a reușit să se angajeze. Dar adevăratul job, afirmă Voiculescu, îl are tot în țară, la București.

„Am învățat germana traducând cuvânt cu cuvânt cursurile și cărțile de la facultate. Mi-am căutat de lucru din primul an, dar doar din anul doi am reușit să mă angajez pentru a mă susține: am lucrat într-un laborator de calculatoare al universității, am împărțit flyere pe stradă, am montat scene de concert, locuri de joacă pentru copii și am vândut bilete la concerte pe stradă. Am acceptat orice job pentru a-mi putea continua studiile. Job, mult spus: eram plătit la negru, românii nu aveau drept de muncă în Austria decât dacă depășeau un salariu de cca. 1.400 euro / lună. Nu era cazul meu în acei ani. La 22 de ani am avut primul job serios: întors la București în vacanța de vară, am fost acceptat, cu examen, la câteva luni de practică în cadrul Deloitte. Acolo am lucrat cu profesioniști internaționali din domeniul bancar, care m-au îndemnat să aplic la un post dintr-o bancă specializată în finanțarea proiectelor publice de infrastructură din Europa Centrală și de Est. Așa am ajuns, tot la 22 de ani, să mă angajez și să lucrez într-un domeniu în care am rămas următorii 10 ani. Când m-am angajat, deja terminasem toate examenele de la facultate, cu două excepții, și nu scrisesem încă lucrarea de Magister (așa se cheamă titlul universitar pe care l-am obținut ulterior – echivalentul unui Master)”, scrie Vlad Voiculescu.

Horea Bădău îl contrazice din nou pe Vlad Voiculescu, risipind din nou aura de basm a biografiei lui Vlad Voiculescu.

„El spune că avea două restanțe la momentul părăsirii facultății, apoi nu mai pomenește deloc acest subiect. În 10 ani de zile ar fi fost exmatriculat, așa cum a pățit Allen Coliban la Universitatea Politehnica din București – a fost exmatriculat pentru că nu a dat examenele la două laboratoare. Într-adevăr poți să finalizezi studiile fără examen de licență, dar dacă nu îți dai toate examenele la timp, ești exmatriculat. La Universitatea din București trebuie să cumperi un semestru de grație și să-ți dai examenele. Dacă nu-ți dai examenele, ești exmatriculat în mai puțin de 3, nu 10 ani, de la orice formă de învățământ universitar la zi din UE. Deci nu a urmat cursuri cu frecvență la zi.

Este o minciună că diploma pe care a primit-o, cu denumirea Magister este echivalentă unui Master. Faptul că livrează această informație cu seninătate, arată încă o dată, cât de slab este nivelul de pregătire al cititorilor săi.

În toată Uniunea Europeană funcționează sistemul Bologna 3+2+3, adica 3 ani de licență, care se finalizează cu susținerea lucrării de diplomă, apoi ADMITERE pentru continuarea studiilor de masterat, de doi ani, ceea ce îți oferă la final o diplomă de BAC + 5, 5 ani de studii. Apoi poți continua cu 3 ani de doctorat, la o Școală Doctorală. Niciunde în Uniunea Europeană, la nicio facultate de stat acreditată nu primești o diplomă cu echivalent de Master, după ce susții lucrarea de licență. Aici, deja componenta de basm a storytellingului devine insuportabil de ireală: cum să susții o lucrare de licență și să primești diplomă și pentru licență și pentru Master, adică să primești o diplomă care să echivaleze încă doi suplimentari, care sunt un ciclu de studii separat – care începe cu admitere și se încheie cu prezentarea unei alte lucrări științifice, care se numește disertație de Master?”, mai scrie Horea Bădău.

Lucrarea finală, prin care Voiculescu spune că a dobândit titlul de magister, a primit nota maximă. Ba chiar atașează și diploma pe care Universitatea i-a acordat-o, după 10 ani.

„La serviciu mergea totul bine, făceam o mulțime de lucruri care îmi umpleau sufletul așa că dacă prietena mea de atunci nu m-ar fi convins să predau lucrarea finală, n-aș fi dobândit niciodată titlul de Magister. Lucrarea de Magister a primit notă maximă. Atașez aici diploma și prima mea fotografie de CV. Nu mă simt rușinat de perioada studiilor și muncii mele la Viena, ci recunoscător. Și nu am absolut nimic de ascuns, ba din contră. Mă bucur să răspund și să lămuresc oricând orice aspect al educației sau al muncii mele din Austria. A fost un drum greu pentru mine, drumul greu al fiecărui român care pleacă dintr-o familie modestă de la țară la studii sau la muncă în străinătate și care își construiește o lume pornind de la ceea ce este și ceea ce poate învăța să fie. Cam asta e.”

Profesorul Bădău nu îl iartă deloc pe Voiculescu și îl acuză de minciună, tupeu și de „mentalitate africană”.

„Cum să spui asemenea minciuni? Și faptul că spune asemenea minciuni, arată un tupeu incredibil caracteristic mai degrabă unor bombardieri care încearcă să înșele în față, decât unor intelectuali cu bun simț, așa cum credeam că sunt cei de la USR! Dar observ, mai ales în ultima perioadă, că cei de la USR sunt, de fapt, niște șmecherași, niște descurcăreți în viață, ca să folosesc acest termen.

Acest mod de acțiune, de a merge la o facultate într-o altă țară, ca să ai viză și să poți munci la negru, este caracteristic africanilor din Franța. Ei se înscriu la studii și fac facultatea la nesfârșit în Franța, ca să obțină viză și să muncească la negru.

Eu credeam că cei de la USR nu au comportament de șmecherași africani și că studiile se fac pentru dobândirea cunoștințelor, nu pentru acces într-o țară pentru munca la negru. (…) În schimb, regăsesc mentalitatea africană în România. Din partea unor oameni care spuneau că sunt curați, corecți și vor schimba ceva în bine în țara noastră. Unul a făcut fals în acte publice, că asta înseamnă să-ți falsifici cv-ul pentru un post de primar, altul ne ambalează în emoții ca să ascundă adevăruri triste despre studiile sale.”, mai scrie Horea Bădău.

Diplomă sau notificare?

Vicepreședintele USR, pentru a demonstra că fiecare cuvânt din povestea sa este adevărat, publică diploma pe care ar fi luat-o de la universitatea austriacă. Aici, apare șocul. În loc să se numească „DIPLOM”, ea este „Bescheid” (în traducere, „Notificare”). Citind mai departe „diploma” acordată lui Voiculescu, mai avem parte de o surpriză.

„Acest document va fi emis și ștampilat cu ștampila Universității de Economie și Afaceri din Viena. Contra acestei decizii se poate face apel la autoritatea emitentă în termen de două săptămâni. Acesta trebuie făcut în scris, dacă este necesar și prin telegramă sau prin intermediul transmisiei automate de date”.

Cum, diploma lui Voiculescu poate fi contestată în termen de două săptămâni? Este într-adevăr unicat, pentru că în cazul niciunei alte diplome nu se întâmplă aceasta.

Facebook nu admite îndoiala în cazul studiilor lui Vlad Voiculescu

Valentin Mircea, fostul șef al Corpului de Control al premierului în timpul guvernării Cioloș, a îndrăznit să cerceteze dacă așa zisa diplomă prezentată de Vlad Voiculescu este reală sau nu.

Demersul său nu a fost agreat de Facebook care i-a blocat contul după această postare. Ziarul Comisarul a avansat chiar ideea unei „dictaturi” a USR: „Dictatura instaurată de USR pe rețelele de socializare: Valentin Mircea, fost șef al Corpului de control al premierului Cioloș, are contul de Facebook blocat, după ce a pus la îndoială studiile lui Vlad Voiculescu.”