Ucrainenii trebuie să-și găsească un loc de muncă şi să-și înscrie copiii la şcoli din România, ca să beneficieze, lunar, până la sfârșitul anului, de 2.000 de lei pe familie. Banii îi vor primi ei, direct, nu proprietarii de locuințe care îi cazau, ca până acum. Țara noastră a cheltuit peste 600 milioane euro de la bugetul de stat şi de la partenerii internaţionali pentru cazarea refugiaților din Ucraina.
- Zelenski, supărat: Este lipsit de respect să călătorești la Moscova și să nu vii la Kiev
- Bolojan: Voi continua să exercit mandatul de premier astfel încât să asigurăm stabilitatea guvernării
- Grindeanu: „Mai bine o opoziție cu voce, decât o guvernare cu capul plecat!” PSD retrage sprijinul politic pentru Ilie Bolojan
- Rumen Radev,câștigător al alegerilor parlamentare: O victorie a speranței asupra neîncrederii, o victorie a libertății asupra fricii
- Bolojan și „șobolanii” ajung la CNCD și la Parchet
Programul 50/20, care se derulează din martie 2022, prevedea că refugiații ucraineni beneficiau de 20 de lei pe zi, pentru mâncare, și de 50 de lei, pe zi, pentru cazare, aceștia din urmă ajungând direct la proprietarii locuințelor în care refugiații stăteau cu chirie.
Autoritățile au comunicat că, în februarie 2023, în România, erau stabiliți peste 109.000 de refugiați ucraineni, din aproximativ 3 milioane care au tranzitat țara noastră, de la declanșarea războiului, pentru a ajunge în alte state europene.
Cum răspunde coordonatorul asistenței umanitare
În spaţiul public au apărut informaţii controversate, legate de programul de cazare a refugiţilor din Ucraina.
„Să nu transformăm o problemă umanitară în subiect de can-can.. România a fost şi este ţara cu cel mai amplu program coordonat de asistenţă şi sprijin umanitar integrat din Europa, care a presupus un efort financiar de peste 600 milioane euro de la bugetul de stat şi de la partenerii internaţionali“, declară coordonatorul asistenţei umanitare, Mădălina Turza.

Mădălina Turza, coordonatorul asistenței umanitare, despre ajutorul acordat de România, refugiaților ucraineni Foto Facebook
„Nu este puţin lucru efortul pe care România îl face pentru că este de datoria noastră să fim solidari cu oamenii alungaţi de acest război ilegal şi profund imoral. Integrarea presupune un efort din două părţi: al statului gazdă şi al persoanelor beneficiare de protecţie. Pentru că ne dorim ca refugiaţii ucraineni să fie independenţi la noi în ţară, copiii să meargă la şcoală şi să se poată întoarce în condiţii de demnitate la ei acasă, când va veni momentul”, a scris Mădălina Turza, pe Facebook.
Statul a tăiat banii pentru românii care găzduiesc refugiați din Ucraina
Mădălina Turza spune că programul 50/20 a fost regândit ca un mecanism de integrare pe termen mediu şi lung, în funcţie de evoluţia conflictului din Ucraina. Refugiaţii care vor face demersurile minime de integrare, adică angajarea în câmpul muncii, cu înscrierea copiilor într-o formă de educaţie şi cu dobândirea unui statut legal în România – protecţia temporară, vor putea beneficia de un sprijin de 2000 lei/familie, pentru acoperirea cheltuielilor de cazare până la finele acestui an.
De sumele de bani pentru cazare vor beneficia direct refugiaţii, nu proprietarii locuințelor care îi găzduiesc, așa cum este acum. Pentru evitarea unor abuzuri şi a deturnării de fonduri, aşa cum s-a întâmplat în multe situații, va fi creat un Registru unic digital de înscriere a refugiaţilor din Ucraina.
Persoanele vulnerabile/bătrânii peste 65 de ani şi studenţii înscrişi la unversitatile din România vor beneficia in continuare de vechile prevederi ale Programului 50/20. De asemenea, refugiaţii din Ucraina vor beneficia de servicii medicale gratuite, precum şi de servicii sociale sau educaţionale.
350.000 de euro, zilnic, pentru refugiații ucraineni
În nota de fundamentare la acest proiect de act normativ, este citat un raport al Cancelariei premierului, privind măsurile de sprijin, acordate anul trecut și care arată că România a plătit, din fonduri publice pentru acest program, peste 106 milioane de euro, adică, o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro.
„Situațiile întâlnite în practică (..) au reliefat faptul că decontarea cheltuielilor cu hrana cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, găzduiți de persoane fizice a fost văzută ca o sursă de venit atractivă pentru mulți proprietari de locuințe aflați în căutare de chiriași, fiind astfel, alimentată piața imobiliară din zonele căutate de persoanele care provin din zona de conflict armat din Ucraina, fapt ce a dus la scăderea sub aspectul ofertei și, implicit, la creșterea cuantumului chiriilor practicate pe piața liberă, cu impact direct asupra cetățenilor români care doresc să acceseze această modalitate locativă”, se arată în nota de fundamentare.
Statul nu mai poate asigura cheltuielile
Raportul mai subliniază și faptul că puțin peste 5.000 de ucraineni și-au găsit locuri de muncă, înregistrate în registrul General de Evidență al Salariaților (REVISAL), motiv pentru care este necesară identificarea unor măsuri pentru a facilita accesul acestora pe piața muncii din România.
În lipsa adoptării măsurilor conținute de prezentul proiect de act normativ se ajunge la imposibilitatea de a mai asigura sumele pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea persoanelor care provin din zona de conflict armat din Ucraina.
Afacerea 50/20: Cum a afectat prețul chiriilor
Programul 50/20 a pus mare presiune pe proprietățile ieftine, pentru că proprietarii luau mai mulți bani prin acest program, decât dacă și-ar fi închiriat proprietățile, altor personae, pe termen lung la prețul pieței, potrivit Hotnews.
„Să vă dau un exemplu: zilele trecute a apărut la închiriere o vilă în zona Pitești. Vila putea găzdui până la 16 persoane. Faceți un calcul: 16 oameni x 50 de lei/zi înseamnă 800 de lei/zi sau 24000 de lei pe lună, adică aproape 5000 de euro lunar.
,,Sau luați cazul unui apartament cu 2 camere în care vin 3 persoane (mama, tata și un copil, deși de regulă ei au câte doi copii). Trei persoane x 50 de lei/zi înseamnă 150 de lei pe zi, sau 4500 de lei pe lună. Aproape 1000 de euro/lună, la o chirie medie de 300 de euro, dacă discutăm de București”, a declarat un broker imobiliar.













































