Propunerea lui Netanyahu prevalează în fața avertismentelor armatei și Cabinetul de Securitate aprobă ocuparea Gazei

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut vineri Israelului să „revină” asupra planului său privitor la continuarea operațiunii militare în Fâșia Gaza, transmit AFP și DPA. Apelul este mai mult simbolic, întrucât premierul israelian Benjamin Netanyahu nu s-a lăsat influențat nici măcar de opoziția generalului Eyal Zamir, șeful Statului Major general al IDF, armata israeliană, care a avertizat că planul de ocupare a orașului Gaza fragilizează șansele de eliberare a ostaticilor israelieni.

• PSD, întâiul chemat
• Miza unei întâlniri care poate schimba fața lumii
• Da’ unde e vila?
• Fostul șef ADR, căruia vicepremierul Oana Gheorghiu îi trimitea „mailuri exploratorii” pentru contracte cu Schwarz, ia în calcul sesizarea DNA. Ea îl acuză de fake news
• Vizita secretă a lui Netanyahu. Israel confirmă. Emiratele infirmă

„Guvernul israelian trebuie să revină asupra deciziei sale de a prelungi operațiunea sa militară în Gaza”, a scris șefa executivului european pe rețeaua socială X.

„O încetare a focului este necesară imediat”, a afirmat ea, solicitând ca ajutorul umanitar să intre „imediat și fără obstacole în Gaza”.

Cabinetul de Securitate a Israelului a aprobat propunerea prim-ministrului Benjamin Netanyahu de a ocupa orașul Gaza, a confirmat vineri dimineață biroul prim-ministrului.

Declarația nu a folosit termenul „ocupare”, ci „preluare”, din cauza implicațiilor juridice pentru populația civilă din enclavă.

De remarcat că nu este vorba de o ocupare completă a Fâșiei Gaza, ci doar a orașului Gaza. Unii consideră că această ocupare este o extindere a operațiunii actuale, dar numai dacă ipoteza de lucru și obiectivul rămân aceleași, și anume că se dorește în continuare o înțelegere privind eliberarea ostaticilor israelieni, capturați de teroriști din 7 octombrie 2023.

Eyal Zamir a fost cel care a convins conducerea politică să decidă atacul asupra Iranul, garantând succesul unui asemenea gest de forță militară. După mărturii ale apropiaților, Zamir este omul care crede mai mult în forța blindatelor decât în cea a operațiunilor chirugicale de tip Stuxnet, dar care e gata și de un compromis, când în balanță stă salvarea vieții unor ostatici israelieni. Q Magazine a publicat un portret al generalului aici.

Prim-ministrul Benjamin Netanyahu și șeful Statului Major al Forțelor de Apărare Israeliene, Eyal Zamir, s-ar fi certat din cauza planului incipient al guvernului de a ocupa în totalitate Fâșia Gaza, Zamir susținând că această decizie constituie o „capcană” pentru IDF.
Potrivit presei israeliene, cei doi s-au certat și din cauza unei postări pe X a fiului prim-ministrului, Yair Netanyahu, care nu deține nicio funcție în guvern. Tânărul Netanyahu l-a atacat pe Zamir și a sugerat că acesta se află în spatele unei „rebeliuni și tentative de lovitură de stat militară demnă de o republică bananieră din America Centrală din anii ’70”.
Zamir a respins acuzația, spunând în cadrul ședinței, potrivit postului public de televiziune Kan: „Cum arată asta? De ce mă ataci? De ce vorbești împotriva mea în mijlocul unui război?”

Netanyahu ar fi răspuns: „Nu amenința cu demisia în presă! Nu pot accepta ca de fiecare dată să ameninți că, dacă nu acceptăm planurile tale, vei pleca. Fiul meu are 33 de ani, este un om matur”.
Zamir a avut divergențe în repetate rânduri cu Cabinetul în ultimele zile, în special în legătură cu decizia guvernului de a extinde războiul din Gaza, potrivit mai multor rapoarte, iar surse din biroul premierului au sugerat că, dacă se opune planului de ocupare a Gazei, poate demisiona.

După ce Cabinetul de Securitate israelian a ordonat aseară armatei israeliene să ocupe orașul Gaza, șeful Statului Major, generalul-locotenent Eyal Zamir, a declarat că armata va executa planul „în cel mai bun mod posibil”.
„Vom continua să conducem din perspectiva responsabilității naționale care revine IDF și a comandanților săi. Suntem responsabili pentru pregătirea armatei, pentru securitatea statului și a cetățenilor săi, pentru returnarea ostaticilor și pentru înfrângerea Hamas, și așa vom face”, a declarat Zamir, citat de IDF, în fața comandanților de divizie și a generalilor de rang înalt, în cadrul unei evaluări efectuate astăzi.
„Responsabilitatea mea este să vă ofer vouă și soldaților în special cât mai multă certitudine posibil, să creez pauze și o rezistență adecvată. În lumina acestei responsabilități acționăm”, a spus el.
Zamir a afirmat că IDF „lucrează la noul plan. Vom aprofunda planificarea, ne vom pregăti la cel mai înalt nivel în toate aspectele și, ca întotdeauna, vom îndeplini misiunea în cel mai bun mod posibil”.
Potrivit armatei, Zamir a subliniat, de asemenea, în cadrul reuniunii că „pe măsură ce războiul se dezvoltă, IDF va acționa pentru a proteja viețile ostaticilor, va permite forțelor să se odihnească pentru a-și consolida rezistența și va acționa în conformitate cu valorile și spiritul IDF”.

Cinci principii pentru încheierea războiului

Cabinetul de securitate a adoptat, de asemenea, cinci principii pentru încheierea războiului, și anume dezarmarea Hamas, returnarea tuturor ostaticilor, atât a celor în viață, cât și a celor uciși, demilitarizarea Fâșiei Gaza, menținerea controlului de securitate al Israelului asupra Fâșiei Gaza și existența unui guvern civil care să nu fie controlat nici de Hamas, nici de Autoritatea Palestiniană.

O majoritate absolută a miniștrilor din cabinet a considerat că planul alternativ, prezentat Cabinetului de Securitate, nu va duce la înfrângerea Hamas și la returnarea ostaticilor.

„Nu există o soluție umanitară pentru milionul de oameni pe care îi vom transfera. Totul va fi complex, vă sugerez să eliminați returnarea ostaticilor din obiectivele militare”, a declarat șeful Statului Major al IDF, lt. gen. Eyal Zamir, care s-a opus chiar public acestui plan.

„Nu mai vorbiți cu mass-media. Vrem o decizie. Toți suntem îngrijorați pentru ostatici, dar și pentru soldații care cer victoria. Oficialii militari organizează briefinguri constante. Voi sunteți subordonați eșalonului politic. Învățați de la poliție cum să respectați deciziile eșalonului politic”, i-a răspuns ministrul Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, lui Zamir.

Guvernul israelian intenționează să reducă numărul rezerviștilor pe care IDF este autorizată să îi mobilizeze în caz de nevoie de la 450.000 la 430.000, a declarat Ministerul Apărării. Foto The Prim Minister of Israel

În mod deosebit, unii miniștri din cabinet consideră că operațiunea nu va duce la o victorie decisivă sau la eliberarea ostaticilor și că ar fi trebuit să se desfășoare o operațiune la scară largă pentru ocuparea întregii Fâșii Gaza.

„Trebuie să vorbim despre victorie. Dacă optăm pentru un acord temporar, este o înfrângere. Nu trebuie să ne oprim la jumătatea drumului. Trebuie să cerem un preț de la Hamas; Hamas trebuie să plătească un preț pentru ceea ce a făcut”, a comentat ministrul finanțelor Bezalel Smotrich, citat de The Jerusalem Post.

După ce s-a luat decizia de a ocupa Gaza, surse apropiate lui Smotrich au comentat pentru mass-media israeliană dezamăgirea acestuia față de noile planuri, explicând că acestea par să „vizeze mai mult un acord decât o ocupație militară completă”.

„Aceasta nu este o operațiune pentru a obține controlul militar complet asupra teritoriului, singura modalitate de a asigura victoria și de a-i readuce pe cei răpiți. Este o operațiune specifică și periculoasă, al cărei singur scop este de a readuce Hamas la masa negocierilor”, au mai spus aceleași surse.

Cel puțin 887 de soldați israelieni și-au pierdut viața de la începutul războiului din Gaza, alături de 57,523 palestinieni Foto IDF

Mobilizare crescută a IDF în apropierea Fâșiei Gaza

Imagini din satelit au arătat că IDF adună trupe și echipamente în apropierea frontierei dintre Israel și Gaza, potrivit a trei oficiali americani actuali și a unui fost oficial american care au vizionat imaginile, a relatat NBC vineri.

Sursele au declarat că aceste mișcări și formațiuni de trupe sunt semne ale unei „operațiuni terestre majore iminente”.

Planul, propus de Netanyahu și deliberat în cadrul reuniunii de joi-vineri noaptea, include încercuirea orașului Gaza și relocarea a aproximativ un milion de locuitori în partea de sud a enclavei. Postul public israelian KAN a menționat că reuniunea a durat aproximativ 10 ore.

În urma acestui fapt, un înalt oficial israelian a declarat pentru The Jerusalem Post că armata va „viza bastioanele teroriste din oraș”, operațiunile urmând să se extindă ulterior la taberele centrale de refugiați.

Operațiunea ar putea dura cel puțin șase luni.

Un înalt oficial a declarat pentru Post că Netanyahu este „convins că aceasta este singura cale de a învinge Hamas”. Într-un interviu acordat joi pentru Fox News, premierul a declarat: „Intenționăm să preluăm controlul militar asupra întregii Fâșii Gaza, să desființăm Hamas și să transferăm controlul către o altă autoritate”.

Benjamin Netanyahu a fost deja de două ori la Casa Albă de când Donald Trump a devenit președintele SUA Foto White House

În ceea ce privește sprijinul administrației Trump pentru această măsură, un oficial american a declarat pentru Post că „Israelul trebuie să decidă cum să acționeze pentru propria sa securitate”.

Hamas va trata orice forță care se va forma pentru a guverna Gaza ca pe o forță „de ocupație” legată de Israel, a declarat joi un oficial al organizației teroriste pentru Al Jazeera Mubasher, în urma declarațiilor lui Netanyahu.

Între timp, mai mulți politicieni israelieni au criticat guvernul înaintea reuniunii critice a cabinetului de securitate de joi dimineață, în timp ce protestele împotriva deciziei se întețeau în afara sediului.

Membrii familiilor ostaticilor ținuți captivi de Hamas, alături de sute de manifestanți, au cerut guvernului să nu continue planurile pentru operațiune, avertizând asupra consecințelor negative ale acesteia.

La finalul lunii iunie, Comisia Europeană a estimat deja că Israelul încalcă un articol din Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, în materie de respectare a drepturilor omului, ca urmare a situației umanitare dezastruoase din enclava palestiniană.

Drept răspuns, executivul UE a propus suspendarea anumitor finanțări europene pentru start-up-uri israeliene. Această propunere este analizată de câteva zile de statele membre UE, care nu au validat-o deocamdată.

Între statele membre există divizări în special cu privire la atitudinea de adoptat față de Israel de la debutul războiului din Fâșia Gaza contra Hamas, declanșat de atacul terorist de o amploare fără precedent comis de mișcarea islamistă palestiniană în sudul Israelului, pe 7 octombrie 2023.

Mai multe țări membre UE, printre care Germania, au insistat de mult timp pe dreptul Israelului de a se apăra, cu respectarea dreptului internațional, în timp ce alte state, ca Spania, denunță un „genocid” împotriva palestinienilor din Fâșia Gaza.

Totuși, Berlinul a anunțat vineri că suspendă exporturile de arme pe care Israelul le-ar putea utiliza în Gaza.

La rândul său, Belgia a anunțat că o va convoca pe ambasadoarea Israelului după anunțul planului israelian. „Obiectivul este în mod clar să exprimăm dezaprobarea noastră totală față de această decizie”, a explicat ministrul de externe belgian, Maxime Prevot.

Războiul din Fâșia Gaza a fost declanșat de atacul terorist fără precedent comis de comandouri ale mișcării Hamas și Jihadului Islamic în sudul Israelului pe 7 octombrie 2023. Atacul s-a soldat cu moartea a 1.218 de persoane, în majoritate civili. Alte 251 au fost luate ostatice și duse în enclava palestiniană. Dintre acestea, 49 încă se află în Fâșia Gaza, dar armata israeliană deține informații că doar 22 dintre ele mai sunt în viață.

Armata israeliană a ripostat imediat cu o ofensivă terestră și aeriană dură asupra pozițiilor Hamas din Fâșia Gaza, operațiune în timpul căreia au murit peste 61.000 de persoane și alte cel puțin 152.000 au fost rănite.