erdogan-referendum-istanbul-turkish_b34cfbf0-225d-11e7-89d6-c3c500e93e5a
Actual

Puterile lui Erdogan. Cine îi dă ultimatum președintelui turc

Recep Erdogan a câştigat referendumul din Turcia. Modificările constituţionale printre care îi sunt atribuite prerogative sporite preşedintelui ţării au fost votate de turci. Rezultatul este însă strâns. 51,3% faţă de 48,7% în favoarea amplei reforme constituţionale, în condiţiile unei prezenţe la vot de aproape 87%. Dar opoziţia nu şi-a spus ultimul cuvânt şi vrea să ceară ca voturile să fie renumărate. În România, 55,4% dintre turcii care au votat s-au declarat împotriva modificării Constituţiei.

Premierul turc Binali Yildrim a anunţat duminică seara victoria „Da”-ului la referendumul asupra unei reforme a Legii fundamentale cu 51,36% din voturi. Prin acest referendum, Turcia deschide calea către un regim care concentrează puterea în mâinile unui singur om, preşedintele, în persoana lui Recep Tayyip Erdogan. Misiunea comună de observatori din partea OSCE şi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a indicat luni într-un comunicat că referendumul din Turcia de pe 16 aprilie privind extinderea prerogativelor preşedintelui Erdogan s-a desfăşurat în condiţii inechitabile, critici respinse de acesta.
Observatorii apreciază că referendumul de duminică reprezintă cea mai importantă schimbare produsă în Turcia de la Republica lui Ataturk din 1923. Practic, dintr-un rol într-o oarecare măsură decorativ, președintele devine factorul de putere cvasi-total, practic singurul centru de putere reală a Turciei. „Pe 16 aprilie — pentru o singură naţiune, pentru un singur steag, pentru singurul stat”, a fost sloganul președintelui Erdogan, iar turcii i-au acordat încrederea lor.
Reacția lui Trump după referendumul din Turcia

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, i-a telefonat ieri omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan, pentru a-l felicita cu privire la victoria acestuia la referendum care îi va conferi prerogative sporite, informează agenţia de stat turcă Anadaolu. Mesajul de felicitare al lui Trump abordează un ton net diferit faţă de comunicatul emis de departamentul de stat din SUA, luni, prin care preşedintele Erdogan era somat să respecte drepturile fundamantale ale cetăţenilor, menţinând totdată neregulile din ziua votului, dar şi dezechilibrul din perioada campaniei electorale.

Angela Merkel vrea discuţii politice cât mai repede posibil cu Ankara

Cancelarul german i-a cerut luni preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, să înceapă „un dialog respectuos” cu toate partidele politice după rezultatul strâns obţinut la referendumul în urma căruia liderul turc îşi va spori puterile, transmite AFP.
„Guvernul (german) aşteaptă ca guvernul turc, după o companie electorală dură, să caute acum un dialog cu toate forţele politice şi în societate”, a menţionat şefa guvernului de la Berlin într-o scurtă declaraţie comună dată împreună cu ministrul ei de externe, Sigmar Gabriel.
Germania „a luat act” de rezultatul preliminar al referendumului din Turcia, unde, după numărarea a 99,45% din buletinele de vot, 51,37% dintre cei prezenţi la urne s-au pronunţat pentru transformarea Turciei într-o republică prezidenţială, fapt ce va implica extinderea prerogativelor preşedintelui Erdogan, care va prelua şi atribuţiile şefului guvernului.
Guvernul german „respectă dreptul turcilor de a-şi decide Constituţia”, mai menţionează Angela Merkel în declaraţia difuzată, dar ea aminteşte totuşi „serioasele îndoieli” exprimate de Consiliul Europei şi de OSCE în privinţa desfăşurării referendumului, al cărui rezultat opoziţia turcă intenţionează să-l conteste.

Prin referendum au fost aprobate 18 amendamente de modificare a Constituției:

  • funcția de prim-ministru dispare și prerogativele premierului vor fi preluate de președinte;
  • președintele va conduce Executivul;
  • președintele va numi miniștrii și funcționarii de rang înalt;
  • președintele nu e obligat să obțină aprobarea Marii Adunări Naționale (parlamentul) și nici o consulte pentru numirile din Executiv;
  • miniștrii nu vor putea fi demiși de Parlament prin moțiune de cenzură;
  • deciziile președintelui va putea să exercite puterea executivă fără să țină cont de Parlament, el având dreptul să emită decrete, care sunt acte normative, dar care ulterior vor putea fi revizuite sau abrogate de către legislativ;
  • președintele poate să blocheze în prezent legile emise de parlament, prin drept de veto, dar în noua formulă Parlamentul va putea elimina veto-ul său prin majoritatea simplă a întregului legislativ, nu prin majoritatea simplă a celor prezenți, ca în prezent;
  • președintele va numi pe 4 din cei 13 membri ai Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor, plus încă doi, respectiv pe ministrul justiției și pe secretarul său de stat, care fac și ei parte din acest organism însărcinat cu numirea judecătorilor și procurorilor; Parlamentul va numi 7 membri; de menționat că se modifică și numărul celor care fac parte din Consiliul Superior, de la 22 la 13;
  • președintele numește rectorii universităților;
  • președintele va avea unul sau mai mulți vicepreședinți, cu rol de reprezentanți și, în caz de necesitate, de înlocuitor al președintelui;
  • președintele va decide câți vicepreședinți va avea și îi va numi fără a consulta Parlamentul;
  • interpelările parlamentare vor putea fi adresate doar în scris unui ministru sau vicepreședintelui; – președintele va putea fi membru al unui partid politic și în perioada exercitării mandatului;
  • președintele va putea să dizolve parlamentul, convocând alegeri anticipate; și Parlamentul va putea convoca alegeri anticipate, dar va fi nevoie de votul favorabil a cel puțin 60% din numărul total al deputaților;
  • președintele va putea avea cel mult două mandate de cinci ani; dar, dacă Parlamentul convoacă alegeri anticipate în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui în funcție, acesta din urmă va putea candida din nou, mandatul întrerupt de anticipate nemaifiind luat în calcul pentru numărul total de mandate;
  • președintele poate fi investigat pentru înaltă trădare, dar, conform noii Constituții, și pentru orice alt delict grav; inițierea anchetei va necesita votul a două treimi din numărul total al deputaților;
  • alegerile anticipate se vor desfășura atât pentru președinție, cât și pentru parlament, adică dacă președintele convoacă alegeri anticipate pentru Parlament se vor organiza și pentru mandatul prezidențial, aceeași procedură fiind valabilă și dacă Parlamentul ar dori alegeri anticipate pentru președinte — și-ar risca în alegeri anticipate și propriile mandate;
  • alegerile pentru președintele țării și pentru Parlament se vor face în aceeași zi, la fiecare cinci ani, prin vot universal; primele alegeri primele alegeri după noua Constituție ar urma să se desfășoare pe 3 noiembrie 2019;
  • numărul de parlamentari va crește de la 550 la 600, vârsta minimă pentru deputați este redusă de la 25 de ani la 18 ani.
Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top