Raport privind libertatea presei în Europa: jurnaliștii sunt spionați prin programe digitale

Libertatea presei a continuat să se confrunte cu o presiune constantă în Europa în 2025, din cauza amenințărilor juridice, a atacurilor fizice și a intimidărilor, a tentativelor de preluare a controlului asupra mass-media și a represiunii transnaționale, conform raportului anual al organizațiilor partenere ale Platformei Consiliului Europei de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor.

• Coaliția condusă de euroscepticul Rumen Radev câștigă zdrobitor alegerile din Bulgaria
• Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
• „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
• Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
• Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale

Situația a fost atenuată de inițiative luate în mai multe state și la nivel european pentru a îmbunătăți libertatea presei și siguranța jurnaliștilor, inclusiv adoptarea unor planuri de acțiune pentru protejarea jurnaliștilor și a legislației în unele țări pentru rezolvarea unor probleme precum procesele abuzive, dezinformarea și protecția surselor.

Raportul, intitulat „La punctul de cotitură: Libertatea presei în 2025” (‘On the tipping point: Press freedom 2025’), constată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a reprezentat, din nou, în 2025 cea mai mare amenințare la adresa jurnaliștilor – patru profesioniști din mass-media au fost uciși, alții au fost răniți, iar mulți rămân închiși în teritoriile ocupate sau au dispărut.

Pe întreg teritoriul Europei, jurnaliștii au fost frecvent ținta atacurilor fizice din partea poliției în timpul protestelor, a actorilor politici și a protestatarilor. Astfel de atacuri au fost raportate într-un sfert din statele acoperite de acest raport, cele mai ridicate niveluri de violență fiind înregistrate în Georgia, Serbia și Turcia.

În mai multe țări, instituțiile media publice au avut de suferit de pe urma interferențelor politice, a legislației restrictive și a finanțării insuficiente. Consecințele juridice abuzive, cunoscute sub numele de „Procese Strategice Împotriva Participării Publice” (SLAPP), au continuat să fie utilizate pe scară largă pentru a reduce la tăcere mass-media. În acest sens, partenerii platformei au salutat inițiativele luate în mai multe țări pentru a pune în aplicare atât directiva UE, cât și recomandarea Consiliului Europei împotriva SLAPP.

Raportul exprimă, de asemenea, îngrijorarea cu privire la supravegherea digitală a jurnaliștilor prin intermediul programelor spyware, represiunea transnațională a jurnaliștilor, legislația referitoare la „agenții străini” adoptată sau avută în vedere în mai multe țări și condițiile de muncă precare ale lucrătorilor din mass-media în multe țări.

În 2025, partenerii platformei au publicat 344 de alerte privind amenințări grave la adresa libertății presei, o creștere semnificativă (+29 %) comparativ cu 2024, când au fost înregistrate 266 de alerte. Țările cu cel mai mare număr de alerte au fost Rusia (50), Turcia (49), Georgia (35), Serbia (35) și Ucraina (27) – alertele fiind legate în principal de teritoriile ocupate de Rusia sau atribuite forțelor ruse.

Cea mai frecventă categorie de alerte (90) a fost legată de atacuri asupra siguranței și integrității fizice a jurnaliștilor, inclusiv uciderea a patru profesioniști din mass-media în urma atacurilor cu drone rusești – jurnaliștii ucraineni Olena Hramova, Evgheni Karmazin și Tetiana Kulik și fotojurnalistul francez Antoni Lallican – precum și moartea jurnalistului independent turc Hakan Tosun, în urma unui atac brutal. Până la 31 decembrie 2025, 51 de cazuri de jurnaliști uciși raportate pe platformă au rămas nerezolvate.

Pe platforma Consiliul Europei au fost publicate, la 18 februarie 2026, și două alerte referitoare la România. Prima semnalează campania de denigrare, amenințările cu moartea și hărțuirea îndreptate împotriva jurnalistei Emilia Șercan. Cea de-a doua vizează situația jurnalistei de investigație Brîndușa Armanca și a publicației PressHub, care se confruntă cu multiple procese de calomnie în legătură cu articolele publicate.

Raportul avertizează asupra utilizării sistematice a privării de libertate ca instrument de control al mass-media. La 31 decembrie 2025, 148 de jurnaliști erau reținuți în Europa, dintre care 36 în Azerbaidjan, 32 în Rusia, 27 în Belarus, 26 în teritoriile ocupate de Rusia în Ucraina, 24 în Turcia, doi în Armenia și unul în Georgia.

Partenerii platformei îndeamnă Consiliul Europei, Comisia Europeană și cele 46 de state membre ale Consiliului Europei să respecte standardele privind libertatea presei. Ei recomandă, în mod prioritar, consolidarea siguranței jurnaliștilor, implementarea deplină a standardelor anti-SLAPP, protejarea independenței mass-media de serviciu public și sporirea protecției jurnalistelor, printre alte măsuri.

Partenerii subliniază că Noul Pact Democratic pentru Europa al Consiliului Europei ar trebui să plaseze libertatea presei, pluralismul mass-media și siguranța jurnaliștilor în centrul rezilienței democratice și să includă garanții împotriva dezinformării și a preluării controlului asupra mass-media, precum și o foaie de parcurs pentru integrarea obiectivelor privind siguranța jurnaliștilor în activitățile relevante ale Consiliului Europei.

Deși regretă faptul că, în 2025, mai puțin de o treime din alertele primite au primit un răspuns din partea guvernelor, partenerii solicită statelor să își intensifice cooperarea cu platforma.

Raportul anual al Platformei acoperă cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, precum și Rusia, după expulzarea acesteia din Consiliul Europei în 2022, și Belarus.

Platforma Consiliului Europei de Promovare a Protecției Jurnalismului și a Siguranței Jurnaliștilor a fost creată de Consiliul Europei în 2015, în cooperare cu ONG-uri internaționale de renume, care activează în domeniul libertății de exprimare și cu asociații de jurnaliști, pentru a furniza informații care să contribuie la dialogul cu statele membre pentru posibile măsuri de protecție sau corective.

Cei 15 parteneri sunt Federația Europeană a Jurnaliștilor, Federația Internațională a Jurnaliștilor, Asociația Jurnaliștilor Europeni, Article 19, Reporteri fără Frontiere, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Index on Censorship, International Press Institute, International News Safety Institute, Rory Peck Trust, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, PEN International, Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-Media, Free Press Unlimited și Fundația Justice for Journalists.