UNESCO: Libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012

Conform Raportului UNESCO privind tendințele mondiale 2022-2025, libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012. Acest declin este comparabil cu cel observat în timpul celor mai instabile perioade ale secolului XX – cele două războaie mondiale și Războiul Rece.

• UNESCO: Libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012
• Semne „bune” economia are: tot mai multe companii se închid
• Papa Leo XIV surprinde lumea catolicǎ. Fost imigrant ascuns în portbagaj, numit episcop în SUA
• Românii vor ca Ilie Bolojan să demisioneze. Sondaj
• La ce mai sunt bune cărțile?

Acest regres are loc alături de o gamă largă de probleme interconectate: intensificarea conflictelor armate (61 active la nivel mondial în 2024); manipularea informațiilor și interferența de către actori rău intenționați, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, slăbirea încrederii, a înțelegerii comune și a securității naționale; contracția spațiului civic, marcată de o creștere raportată de 48% a eforturilor de control sau restricționare a mass-media; violența persistentă împotriva jurnaliștilor într-un context în care 85% din asasinate rămân nepedepsite; fragilitatea economică tot mai mare a mass-media independente, legată de concentrarea a peste 54% din veniturile globale din publicitate în cadrul platformelor digitale; perturbări profunde ale ecosistemelor informaționale conduse de platformele digitale și inteligența artificială, 40% dintre utilizatori bazându-se deja pe inteligența artificială pentru a crea sau modifica conținut.

Starea globală a libertății presei este în prezent clasificată drept „situație dificilă” pentru prima dată în istoria Indicelui de Libertate a Presei (World Press Freedom Index), calculat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF).

Peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile „dificile” sau „foarte grave” pentru libertatea presei. În 25 de ani, scorul mediu al tuturor celor 180 de țări și teritorii incluse în studiul World Press Freedom Index nu a fost niciodată atât de scăzut.

Din 2001, extinderea arsenalelor juridice din ce în ce mai restrictive – în special cele legate de politicile de securitate națională – a erodat constant dreptul la informație, chiar și în țările democratice. Indicatorul juridic al Indicelui a scăzut cel mai mult în ultimul an, un semn clar că jurnalismul este din ce în ce mai incriminat la nivel mondial. În America, situația a evoluat semnificativ, Statele Unite coborând șapte locuri, iar mai multe țări din America Latină alunecând mai adânc într-o spirală a violenței și represiunii.

Răspunsurile rămân fragmentate în domeniile politicilor, tehnologiei, securității și dezvoltării. Acolo unde jurnalismul independent slăbește, societățile devin mai expuse dezinformării, polarizării, manipulării și violenței, în special în mediile în care aproape o treime din populația lumii rămâne offline, limitând accesul echitabil la informațiile de interes public.

România beneficiază de un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, remarcă RSF, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Însă, lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media – în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice – și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media, mai arată raportul organizației.

Libertatea presei este o condiție pentru orice societate care funcționează democratic: pune întrebări, cere răspunsuri și menține dialogul public deschis, transmite duminică Ministerul Culturii pe Facebook.

„În ultimii ani, acest rol a devenit mai dificil. Conform UNESCO, libertatea presei a înregistrat cel mai accentuat declin din acest deceniu, iar autocenzura a crescut cu peste 60%. Presiunea economică, hărțuirea online și intimidarea juridică afectează direct modul în care se produce și circulă informația. Tehnologia schimbă și ea regulile: informația ajunge rapid la cititori sau urmăritori, pe orice platforme, dar nu întotdeauna verificată; iar inteligența artificială amplifică dezinformarea și erodează încrederea”, se arată în postarea Ministerului Culturii.

„Astăzi este Ziua Internațională a Libertății Presei și, de douăzeci de ani, spun în această zi că o democrație are nevoie de presă liberă pentru a supraviețui. Informația corectă este oxigenul democrației. Democrația se bazează pe alegeri, pe voturi și pe decizii între alternative și oameni, însă cetățenii aleg cui să-i încredințeze puterea în funcție de informațiile la care au acces. Jurnaliștii nu au nevoie de laude din partea demnitarilor, ci au nevoie de libertatea de a-și exercita profesia așa cum știu mai bine”, a scris Oana Țoiu, ministru de externe pe Facebook.

Ea a susținut că, „din experiența ultimelor luni la Ministerul Afacerilor Externe”, a remarcat „un tipar care se repetă în întreaga regiune: societatea civilă și presa exercită o presiune constantă asupra politicienilor pentru a repara ceea ce nu funcționează și pentru a preveni folosirea puterii în detrimentul interesului public”.

„Această presiune urmărește să prevină acapararea statului, asigurând o conducere prin mecanisme democratice care răspunde nevoilor cetățenilor, o presiune care depinde fundamental de informație. Dar, ori de câte ori o țară face doi pași înainte spre alinierea la valorile și standardele cerute de cetățeni, apar și cei care vor să o tragă imediat un pas înapoi, cei care vor să tragă frâna de mână a progresului. Aproape întotdeauna, acest obstacol este un binom: corupția și presiunea asupra presei. Una nu poate funcționa fără cealaltă.
De aceea, când am discutat cu comisarul european Michael McGrath, în timpul vizitei sale în România, despre directiva Anti-SLAPP, nu am abordat subiectul ca pe o simplă procedură juridică sau tehnică. Am vorbit despre necesitatea ca jurnaliștii să poată spune adevărul fără a fi ruinați financiar. SLAPP-urile (procesele abuzive împotriva jurnaliștilor) nu sunt concepute pentru a fi câștigate în instanță; ele sunt menite să-i intimideze și să îi epuizeze pe cei care pun întrebări, consumându-le timpul prețios pe care l-ar folosi pentru investigații complexe”, a explicat Oana Țoiu.

Potrivit acesteia, presa de investigație din România a înregistrat succese importante în demascarea corupției în ultimii ani. „Acest efort trebuie să continue cu forță, atât aici, cât și în regiune, reprezentând oxigenul vital pentru orice democrație”, a transmis ministrul.

„Jurnaliștii sunt partenerii firești ai politicii sănătoase”, a afirmat duminică președintele Senatului, Mircea Abrudean, care consideră că libertatea presei este garanția libertății tuturor.

„Libertatea presei este garanția libertății noastre, a tuturor. Ziua Internațională a Libertății Presei este un bun prilej de a le transmite jurnaliștilor acreditați la Senatul României și colegilor din presă un gând de mulțumire și respect. Jurnaliștii sunt partenerii firești ai politicii sănătoase. Fără ei, munca noastră și adevărul despre deciziile care ne influențează viața ar ajunge greu, sau deloc, la cetățeni.
Iar informația este putere”, a scris Abrudean pe Facebook.

Potrivit președintelui Senatului, într-o lume asaltată de dezinformare, jurnalistul care verifică, analizează și expune faptele oferă societății cea mai importantă resursă: puterea de a alege în cunoștință de cauză.

„Respect munca celor care caută adevărul, oricât de incomod ar fi acesta. La mulți ani jurnaliștilor care își onorează profesia cu integritate!”, a transmis Abrudean.

„Astăzi, de Ziua Mondială a Libertății Presei, vreau să spun un lucru clar, ca om politic dintr-o generație care nu mai poate fi ținută captivă în trecut.

Eu, la 35 de ani, nu am nicio vină pentru ce s-a întâmplat în perioada post-decembristă.

Noi am preluat această țară așa cum este: cu bune, cu rele, cu tensiuni, cu dezechilibre, dar și cu oameni extraordinari și cu rezultate care, de prea multe ori, nu sunt spuse.”, a scris Alexandru Rogobete, până de curând ministrul Sănătății din partea PSD.

„Marea noastră greșeală a fost că am vorbit prea mult despre trecut și prea puțin despre prezent și viitor. Am transformat critica într-un reflex și am uitat să vedem construcția. Am ajuns să arătăm zilnic doar ce nu funcționează, ignorând ceea ce merge, ceea ce se schimbă, ceea ce se face bine pentru oameni.

Există oameni în administrație, în politică, în sistemul de sănătate și în fiecare domeniu care muncesc onest, care iau decizii grele și care nu caută scuze, ci soluții. Oameni care cred în această țară și care luptă, zi de zi, pentru ca lucrurile să se schimbe.

Generația mea nu poate vorbi despre trecut așa cum o fac alții, pentru că nu l-a trăit. Dar tocmai de aceea are responsabilitatea de a construi viitorul. Un viitor mai curat, mai echilibrat, mai deschis. Un viitor în care comunicarea este liberă, în care tehnologia este un instrument real de dezvoltare și în care România stă la aceeași masă cu statele dezvoltate.

Nu putem construi nimic într-o societate care se autodistruge zilnic, în care fiecare reușită este minimalizată și fiecare eșec este amplificat fără măsură. Este ca într-o boală gravă: dacă nu crezi că te vei face bine, dacă nu lupți, dacă nu ai încredere, nici cel mai bun tratament nu funcționează.

Din cărțile pe care le-am citit și din experiența pe care o trăim astăzi, am învățat un lucru esențial: nu există un mesia. Democrația nu poate sta într-un singur om.

Nu putem pune la îndoială capacitatea instituțiilor, a oamenilor de bună credință, a tuturor celor care muncesc cinstit, doar prin raportare la un singur om. România nu se construiește printr-un nume, ci printr-un efort comun.

Generația mea – a celor născuți după Revoluție – are dreptul și responsabilitatea să înceapă să construiască, împreună cu experiența celor care ne-au crescut. Nu împotriva lor, ci alături de ei.

Avem nevoie de echilibru, de luciditate, de onestitate și, mai ales, de curajul de a recunoaște și ceea ce este bine, nu doar ceea ce este greșit.

În tot acest echilibru, presa are un rol fundamental. O presă liberă, responsabilă și profesionistă nu doar critică, ci și informează corect, construiește context și oferă oamenilor șansa de a înțelege realitatea.

Mulțumesc tuturor jurnaliștilor care aleg să își facă meseria cu responsabilitate și echilibru. Rolul vostru este esențial într-un stat de drept și într-o societate care vrea să meargă înainte.

Iar marți, votul meu va fi unul pentru dialog, pentru comunicare, pentru resetare și pentru încredere. Voi vota pentru a opri logica tăierilor și pentru a începe, cu adevărat, să construim pentru țara în care trăim.

Cred în România care se construiește, nu în România care se plânge.

Cred în generația mea. Cred în România onestǎ, nu în România lui -10%. Nu poți face mai mult, cu 10% mai puțin! Și cred că avem puterea să facem lucrurile bine. Încrederea ne face bine.”, a transmis Rogobete.