Războiul informaţional pe frontul coronavirus

Cu peste două milioane de infectări şi mai bine de 138 de mii de morţi în lume, pandemia de COVID-19 pare departe de un deznodământ. Uniunea Europeană se pregăteşte să tureze din nou motoarele economiei şi a scos din vistierie peste 3 trilioane de euro, a anunţat preşedinta Comsiei Europeen Ursula von der Leyen. Cum s-a capacitat UE în faţa acestei crize, dar şi ce val de fake news a inundat internetul a analizat pentru Q Magazine expertul în securitate Iulian Chifu, directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning.

Răspunsul colectiv al Uniunii Europene (UE) la criza provocată de pandemia de coronavirus este „cel mai impresionant din întreaga lume” , totalizând până acum mai mult de 3 trilioane de euro, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Europa a făcut mai mult în ultimele patru săptămâni decât a făcut în primii patru ani ai ultimei crize. Măsurile convenite săptămâna trecută de miniştrii de finanţe ai ţărilor din UE, în valoare de 500 de miliarde de euro, sunt un pas mare în direcţia corectă. Bugetul european va fi forţa motrice pentru recuperare.”, a spus şefa executivului UE pentru europarlamentari.

„Uniunea Europeană nu are atribuţii pe zona crizei medicale. Are, însă, un mecanism pentru crize, în general, care a fost activat şi a încercat să-şi găsească nişele potrivite şi ele s-au dovedit a fi nevoile cele mai stringente ale statelor membre, respectiv achiziţiile de ventilatoare şi de echipamente de protecţie.

Atunci când un stat se adresează UE, de pildă Italia, ţine de pronunţarea celorlalte state membre pentru a contribui la spijinirea ţării care este în problemele majore. Această criză a lovit simultan toate statele UE şi atunci fiecare dintre acestea a încercat să-şi rezolve propriile probleme. De aceea, a existat senzaţia unei reacţii tardive şi mai puţin solidare. Dacă ne uităm la rezultat, Italia a primit, în primul rând, sprijin de la UE şi în mai mică măsură sau spre deloc sprijin util de la China, Rusia sau Cuba, care au făcut foarte mult caz cu aceste ajutoare care au fost livrate.

Uniunea Europeană are ca atribuţii, pe termen mediu şi lung, în relansările economice. Consiliul European are atribuţii directe inclusiv pe solicitarea unor bonduri de coronavirus, a unei mutualizări a datoriilor, iar rezultatul a fost mai mult decât încurajator.

În momentul de faţă, UE a venit cu programe, cu resurse, cu un buget adecvat acestei situaţii, ne aşteaptă şi o preşedinţie germană a Consiliului UE, care are ca prioritate ieşirea din această criză şi combaterea coronavirusului. Aici, Uniunea este singurul instrument şi mecanism care poate duce pentru toate statele la relansarea economică.

În afară de UE şi SUA, puţine state ale lumii mai au bonitate pentru a atrage fonduri în vederea relansării sau pentru utilizarea resurselor proprii, dacă le au, în această direcţie.

Rusia şi China derulează un război informaţional mai larg, o campanie pentru a arăta cât de bine gestionează situaţia în propriile state, cum ajută ele la nivel global şi, în egală măsură, cât de prost se descurcă SUA, cum relaţia transatlantică este fracturată, cum solidaritatea europeană nu funcţionează. Acestea sunt ţinte ale propagandei şi ale războiului informaţional.

Realitatea vine şi contrazice aceste state. La ele acasă au probleme majore cu cornavirusul. Rusia este într-o situaţie de creştere explozivă, China este la valul doi şi tot ea are de gestionat marea problemă a responsabilităţii privind apariţia pandemiei şi eşecul de a ţine epidemia la nivelul Chinei şi unde a apărut COVID-19.

Pe acest fond a existat această agresivitate excesivă, cu o vizibilitate foarte mare, care a generat efecte secundare, pentru că aţi văzut foarte bine, lucrurile pe care le-a livrat Federaţia Rusă erau într-o proporţie de 80% inutile. Pe de altă parte, livrarea către SUA erau de fapt cumpărături făcute de Statele Unite. În cazul Estoniei, nu era nicio livrare. Pur şi simplu produsele cumpărate din China utilizaseră o aeronavă rusească pentru a ajunge în ţară. Deci, e vorba de fake news.

Rolul Rusiei pe teren în Italia a fost de a trimite ofiţeri şi de a culege tulpini ale virusului pentru a le studia şi a le utiliza eventual într-o armă biologică, lucru care a fost expus public către ziarul italian La Stampa.

În privinţa Chinei, suntem tot într-o situaţie paradoxală. Este cea care a generat criza, dar, într-o egală măsură vrea să profite şi să se afirme drept principalul ajutor global. E adevărat că majoritatea acestor produse se fabrică în China şi lumea a realizat că aceste transporturi din China către alte state vin cu costuri de imagine şi politice. Asta în condiţiile în care China a obturat, a uitat să spună publică că a primit sprijin în perioada de vârf a crizei de la ea de acasă, din Wuhan, inclusiv din Italia, din rezervele statelor Occidentale, pe care astăzi China “le ajută”. Aţi văzut câte categorii de produse revin în China pentru că sunt de proastă calitate, nu îndeplinesc criteriile cerute sau materialele de protecţie se deşiră.

Suma acestor lucruri arată adevărata campanie propagandistică şi totul se va întoarce împotriva celor care au generat-o. Ideea de a expune public calitatea proastă a mărfurilor, a contesta atunci când cumperi şi celălalt consideră că îţi oferă un ajutor umanitar, venind din partea unor diplomaţii occidentale, arată exasperarea Occidentului faţă de acest comportament extrem de agresiv.

Transformă acest lucru într-o tentativă de poziţionare pentru o reaşezare viitoare a lumii după această criză. De aici vin marile eşecuri, marile înfrângeri şi pierderi ale celor care au încercat să pescuiască în ape tulburi şi să valorifice politic şi ca imagine o criză unde e extrem de multă durere, mulţi bolnavi şi unde nimeni nu înghite acest tip de comportament al îmbogăţiţilor de criză, sub orice formă ar fi el.

Sunt state care au depăşit vârful crizei, cum sunt Spania şi Italia, dar se mai aşteaptă vreo lună şi jumătate cu morţi şi îmbolnăviri, cu o creştere a numărului de cazuri. Contează cum reacţionează populaţia în perioada Paştelui, dacă nu cumva antrenează un al doilea val, o a doua izbucnire a epidemiei în perioada următoare.

E o chestiune care riscă să relanseze un nou vârf. Un comportament neadecvat de Paşti, prin formula mai laxă şi incoerentă prezentată de ministrul de Interne, riscă să ne aducă în situaţia ca în perioada 5-10 mai să avem un nou vârf, ceea ce înseamnă o nouă perioadă de recluziune pentru toată lumea.

Indiferent cum pregăteşti motoarele de relansare, cu cât stai mai mult în perioada aceasta de închidere, cu cât ai mai multe cazuri şi mai mulţi decedaţi, cu atât va dura revenirea la o perioadă normală. Manualul propus de UE pentru redeschidere graduală prevede o durată şi nu se ajunge peste noapte la nivelul absolut.”, susţine Iulian Chifu pentru Q Magazine.