Răzvan Dumitrescu: În România se tace asurzitor. Rolul unui jurnalist nu este acela de agenție de PR

Cunoscutul realizator de televiziune Răzvan Dumitrescu a încasat în ultimele luni mai multe amenzi decât a primit în întreaga sa carieră de jurnalist.

• Tomac, desemnat pentru a-i face partid lui Nicușor Dan? Care sunt reacțiile partidelor
• Prin desemnarea lui Tomac, Nicușor Dan a încălcat Constituția. Ce-a spus CCR
• Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze guvernul
• Unde mai spionează China
• CCR a decis: Ordonanța SAFE este constituțională. Conflictul constituțional Parlament-Guvern pe SAFE se judecă în 10 iunie

Într-o postare pe pagina emisiunii sale, Răzvan Dumitrescu prezintă cam în ce mod consideră Consiliul Național al Audiovizualului să amendeze emisiunile TV dacă se îndrăznește difuzarea de „materiale, pasaje, secvențe, dezbateri din Congresul SUA, posturi TV mainstream din Vest, CNBC, CNN, FOX, Canal 12 din Israel”.

Răzvan Dumitrescu este revoltat și readuce în atenție că „rolul unui jurnalist nu este acela de agenție de PR. Rolul unui jurnalist este să scotocească și să prezinte în primul rând acele lucruri neștiute despre care nu se vorbește”.

Jurnalistul afirmă în postarea sa că în acest mod nu-și poate exercita meseria în condițiile în care se încalcă libertatea de exprimare.

Răzvan Dumitrescu lasă să se înțeleagă că intenționează să se retragă din peisajul media, motivul fiind cu siguranță instaurarea cenzurii de către CNA.

Vă prezentăm textul integral al postării lui Răzvan Dumitrescu:

„Trăim vremuri complicate. Dacă într-o emisiune TV difuzezi materiale, pasaje, secvențe, dezbateri din Congresul SUA, posturi TV mainstream din Vest, CNBC, CNN, FOX, Canal 12 din Israel- că să dau doar câteva exemple – în care se vorbește tranșant despre subiectele ZILEI, Pandemie, certificat verde, vaccin, în care se dezbat studii apărute în termenii și în felul în care nu se întâmplă în România riști să fi amendat și chiar ești amendat! În numele echilibrului. Aceasta este interpretarea. Nu doar atât. Ești etichetat antivaccinist.

Descurajezi prin informații false vaccinarea – așa sună un argument!

Adică, difuzând lucruri ce se discută tranșant, public, în acele ţări care au și un grad mare de vaccinare descurajezi vaccinarea în Romania, vaccinare care nu a fost descurajată fix în ţările în care se discută tranșant despre asta și din care provin materialele difuzate, dovadă gradul foarte ridicat de vaccinare din acele ţări!!! Acolo, în acele ţări, indiferent de decizia autorităților se vorbește în prime time despre subiecte pe marginea cărora în Romania se tace asurzitor!

Câți dintre dumneavoastră ați urmărit felul în care decurg nişte audieri în Congresul SUA de pildă? Vedeți așa ceva în Parlamentul nostru?

Cum arată dezvăluirile de la Canal 12 din Israel și ce se întâmplă la noi?

Credeți că acel post TV a fost amendat pentru secvențele difuzate cu vicepreședintele Pfizer, Dormitzer care vorbea despre Israel în termeni de laborator, fapt ce i-a consternat pe jurnaliștii care urmăreau înregistrarea? Nu!

A fost amendată emisiunea SUBIECTIV care printre altele a difuzat și secvență aceea de la postul TV din Israel.

Am 30 de ani de presă dintre care vreo 24 de ani de televiziune puşi cap la cap.

Nu am încasat în acești ani câte amenzi am încasat în ultimile 2 luni, ca număr și cuantum! În numele echilibrului…

De ce ceea ce se întâmplă la ei, se discută la ei, nu trebuie văzut în Romania? Nu ştiu să răspund acum la această întrebare!

Aflu mai nou, dintr-un interviu acordat de un distins membru al unei instituții publice că nu poți să dezbați ce scrie în prospectul vaccinului la televiziune.

Nu am făcut asta, probabil că se referea la altă emisiune dar mă întreb dacă ce scrie în prospect nu e o informație de interes public, totuși?

Ce scrie pe site-ul Agenției Europene de Medicamente despre vaccinuri, nu e tot informație publică? Bun…

Nu voi mai risca să aflu ce se întâmplă dacă prezinți astfel de informații publice pentru că risc în felul ăsta salariile colegilor și situația financiară a postului.

Repet, în 24 de ani de televiziune nu am încasat atâtea amenzi în număr și cuantum, câte am încasat în ultimele 2 luni!

Colegii mei sunt minunați, noi toți am făcut și facem tot posibilul să fim normali într-o lume ce pare din ce în ce mai puțin normală…

Mă uitam chiar înainte de a așterne aici aceste rânduri la Constituția României, articolul 30:

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor şi libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

Așa… și?

Pe 20 octombrie vă semnalam aici pe Facebook faptul că CCR a constatat că Hotărârea Parlamentului de încuviințare a primei stări de alertă a fost neconstituţională!

Adaugați la asta și multele hotărâri de instanță care au constatat inexistența juridică a unor HG-uri din simplul fapt că nu fuseseră publicate în Monitorul Oficial!

Nu poți decât să constați că România a fost condusă în această perioadă prin decizii neconstituționale sau nelegale despre care aflam post factum, care și-au produs efectul deşi aceleași măsuri puteau fi adoptate fix în aceeași formă constituțional și legal!

Ce ar mai fi de spus în această situație și cât ar mai putea conta în acest context acel Articol 30 din Constituție care spune că cenzura de orice fel este interzisă?

Vă mulțumesc mult pentru că mi-ați fost alături în toți acești ani.

Eu am un mare defect. Nu pot să mă schimb, nu mă pot da după cum bate vântul deşi mi-ar fi mult mai bine dacă aș putea face asta.

Nu pot din respect de sine în primul rând, noțiune adânc sădită în mine de părinții și bunicii care m-au educat.

Recunosc, sunt într-un moment de răscruce: nu vreau să le fac rău celor din jur și în același timp nu pot să nu îmi fac meseria așa cum ştiu că trebuie făcută.

Rolul unui jurnalist nu este acela de agenție de PR. Rolul unui jurnalist este să scotocească și să prezinte în primul rând acele lucruri neştiute despre care nu se vorbește. Asta ni se repreta cu obstinație, în fiecare zi în 1999, în SUA, când participam la un program USAID despre rolul jurnalismului de investigație! Se mai poate, nu se mai poate, mai e valabil?”.