Sala Comisiei pentru cultură din Camera Deputaţilor a fost denumită „Hortensia Papadat-Bengescu”, o scriitoare din perioada interbelică, informează un comunicat de presă transmis sâmbătă de Uniunea Salvaţi România.
- Coaliția condusă de euroscepticul Rumen Radev câștigă zdrobitor alegerile din Bulgaria
- Khaled Hassan: Încercând să ștergem o identitate masculină mândră și sănătoasă, nu am eliberat societatea, ci am distrus-o
- „Legături primejdioase”: Axa Călin Georgescu-Simion-PSD
- Deschisă, închisă, redeschisă, iar închisă… și bombardată
- Dinescu, această pasăre Phoenix care va renaște din cenușa casei sale
„După mai bine de 25 de ani de la inaugurare, una dintre cele 1.000 de săli din Parlamentul României a fost denumită după o femeie: Hortensia Papadat-Bengescu, scriitoare din perioada interbelică. A durat aproape un an să se întâmple acest lucru, iar prima solicitare USR a fost respinsă. Ne-am lovit de scepticism, de sprâncene ridicate, de sentimentul că deranjăm, că insistăm prea mult pentru un lucru prea mic. Nu e un lucru mic. E vorba despre a începe să recunoaştem meritele enorme pe care femeile le-au avut de-a lungul istoriei. O istorie care de multe ori le şterge urmele, reuşitele, contribuţiile, le şterge din memoria colectivă şi din gândurile noastre de zi cu zi. Această sală e astăzi un simbol. Sigur că, nu sunt naivă, e un pas infim de făcut în direcţia recunoşterii rezultatelor liderilor femei din Romania”, spune deputata USR Diana Buzoianu, iniţiatoarea demersului, citată în comunicat.
Am putea considera declarația depuatetei USRiste un adevărat manifest împotriva mișcării de „Cancel Culture” care a cuprins lumea și care anulează scriitori, savanți, compozitori pe motive valabile dintr-o dată, conjuctural, și promovate de minorități.
Potrivit sursei menţionate, ideea a fost a Dianei Buzoianu care, împreună cu senatorul USR Anca Dragu, a depus o solicitare în acest sens în decembrie 2021 către conducerea Parlamentului.
Iniţiatoarele ar fi dorit ca sala de conferinţă „Drepturilor omului” din Parlament să devină prima sală care să primească numele unei femei, însă cererea a fost respinsă pe motiv că „sala este mult prea importantă” ca să îşi schimbe denumirea, susţin reprezentanţii USR. După acest refuz, deputatul USR Iulian Bulai, preşedinte al Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, a depus cerere pentru redenumirea sălii comisiei de cultură, care a fost, în cele din urmă, acceptată, se precizează în comunicat.
„Denumirea unei săli din Parlamentul României după o femeie are valoare de simbol în direcţia recunoaşterii eforturilor şi meritelor pe care femeile le-au avut pentru progresul României, fie că este vorba de cultură, economie sau politică”, se adaugă în comunicat.
„Ce reprezintă, în totalitate, romanele Hortensiei Papadat-Bengescu? Un moment esențial în evoluția romanului nostru. Este momentul prim, și, probabil, cel mai important al modernizării lui. Ciclul Hallipilor aduce o tipologie nemaiîntâlnită până atunci în epica românească și, mai ales, vine cu un stil nou de a scrie. Un stil în care pătrunde masiv eseul romanesc și analiza psihologiilor în mișcare”, spunea criticul Eugen Simion.
Printre cele mai cunoscute opere ale scriitoarei sunt Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns, Rădăcini , fiind considerată întemeitoarea romanului psihologic din literatura română.













































