După ce Bloomberg a anunțat că România a notificat statele membre NATO că intenționează să-l desemneze pe Klaus Iohannis drept candidat la funcția de secretar general al alianței nord-atlantice, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Remus Pricopie opinează că semnalul dat de România „subliniază relevanța și implicarea activă” a țării noastre în Alianță.
- Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
- În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
- 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
- Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
- Nadia, Steaua României
„Informațiile existente în spațiul public cu privire la candidatura Președintelui Klaus Iohannis pentru funcția de Secretar General NATO evidențiază o mișcare menită să întărească spiritul democratic în cadrul Alianței Nord-Atlantice și subliniază relevanța și implicarea activă a României în cele mai înalte dezbateri și negocieri internaționale.
De la prima extindere a NATO, începută după căderea Zidului Berlinului, au trecut 25 de ani. În această perioadă, numărul membrilor NATO s-a dublat, în principal spre estul Europei. În acest context, candidatura României pentru poziția de Secretar General NATO nu este și nu trebuie privită ca un gest împotriva Olandei, care, de altfel, a mai deținut această poziție de trei ori (Dirk Stikker: 1961-1964; Joseph Luns: 1971-1984; Jaap de Hoop Scheffer: 2004-2009), ci ca un act firesc de exprimare a spiritului democratic și de echilibrare a raporturilor dintre membrii alianței.
Ideea de candidatură a unui lider est-european la șefia NATO reprezintă un semnal important pe care România – alături de alte țări NATO din regiune – îl transmite partenerilor săi internaționali, un semnal despre dinamica relațiilor din spațiul euro-atlantic, în concordanță cu provocările geopolitice regionale din ultimii ani.
Îmi exprim convingerea că cele 31 de state membre NATO vor reuși, pe parcursul următoarelor luni, să ajungă la cea mai bună decizie, care să consolideze organizația.”, a declarat Remus Pricopie.
La NATO, numirea unui secretar general se face prin consens între cele 31 de ţări membre, la capătul unei proceduri adesea opace, rod al unor negocieri între ambasadorii din cadrul Alianţei, la indicaţiile capitalelor lor.
Recent, șeful Statului Major al armatei olandeze, generalul Onno Eichelsheim, a declarat că Statele Unite şi „majoritatea ţărilor occidentale” susţin candidatura premierului demisionar Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO. Jens Stoltenberg, ocupantul funcției de secretar general în prezent, își va încheia mandatul – deja prelungit de două ori – la sfârșitul acestui an.
















































