Cu sute de protestatari la poartă, Guvernul a adoptat modificările aduse codului fiscal. De la 1 ianuarie contribuțiile sociale trec de la angajator la angajat, iar impozitul pe venit scade de la 16% la 10 la sută. Lista măsurilor, însă, este mult mai lungă.
Chiar dacă ședința de guvern în care s-a parafat revoluția fiscală era programată pentru ora 13, miniștrii cabinetului Tudose s-au reunit cu aproape 40 de minute întârziere. Premierul a declarat încă de la început că „este o inflamare excesivă a opiniei publice.”
„Guvernul dorește să introducă niște măsuri foarte ferme pentru a opri externalizarea profiturilor. Luăm niște măsuri ca să avem niște bani să plătim la educație, sănătate. S-au inflamat niște multinaționale”, a declarat premierul Mihai Tudose în deschidere.
Ministrul de Finanţe, Ionuţ Mişa, a luat cuvântul și a explicat „filosofia” acestei revoluții fiscale.
„Reducerea impozitului pe venit la 10% pentru salariați, se reduc contribuțiile sociale cu 2 procente, se transferă contribuțiile de la angajator la angajat. Toate aceste trei măsuri cumulate vor avea ca efect creșterea venitului net al angajatului fără ca angajatorul să plătească mai mult la stat, plus creșterea contribuțiilor pentru pensii”, a declarat Mișa.
„Felicitări, domnule Mișa! Tocmai am aflat că niște bănci au dat drumul angajaților ca să protesteze în Piața Victoriei. Dacă băncile sunt nervoase, sunteți pe drumul cel bun! Mai rămâne să plătească și taxe”, a declarat premierul Mihai Tudose.
Schimbările fiscale, însă, ar putea fi abia la început.
„ În 2018 ne putem aştepta şi la alte măsuri de creştere a fiscalităţii. Guvernul are în continuare o problemă de acoperire a cheltuielilor sale. Noi vorbim despre o revoluţie, dar această revoluţie nu e de fapt decât o bulibăşeală totală. Omul de rând nu trebuie să se aştepte să se întâmple ceva fenomenal de la 1 ianuarie 2018. E adevărat că, acest cod fiscal va presupune că 5 milioane de contracte de muncă, câte există în România, să fie resemnate, modificate cu noul salariu brut. Mă aştept ca în cele mai multe situaţii, salariile nete să nu se modifice. Sunt şi cazuri în care vor scădea salariile, pentru că angajatorii vor folosi această oportunitate pentru a le renenegocia.”, a declarat pentru Q Magazine profesorul de economie Bogdan Glăvan.
Cine suportă factura „revoluției fiscale”?
„Guvernul îşi asumă riscul politic. Dar, prin aceste măsuri nu reuşeşte decât să stârnească întreaga societate, diverse grupuri sociale, unele împotriva altora. Nu poţi să creşti salariile şi să scazi impozitele de la 16% la 10%. Trebuie ca cineva să suporte aceste costuri. Se pare că se vrea ca administraţia locală să suporte aceste costuri. Trebuia să fie un studiu de impact. S-au luat nişte măsuri peste noapte care se vor traduce prin scăderea subvenţiilor pentru energie, apă, căldură în perioada următoare. Pentru că primăriile nu vor mai avea bani, iar asta va stârni furia oamenilor.”, a declarat pentru Q Magazine Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România
Măsurile fiscale discutate de guvern pun la pământ moneda naţională. Banca Naţională a României a afişat miercuri un curs de referinţă de 4,61 lei pentru un euro. Este cel mai mare nivel din august 2012.
Reacţii vin şi dinspre partea politică. Președintele PNL, Ludovic Orban, a anunțat miercuri că va propune depunerea unei moțiuni de cenzură la adresa Guvernului Mihai Tudose, invocând „calamitatea fiscal – bugetară”.















































