Revoluția Liei Savonea. Record de Hotărâri prealabile la Înalta Curte. Stocul dosarelor a scăzut cu 25% într-un an

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, afirmă că bilanțul activității sale pe anul 2025 evidențiază un model jurisdicțional atipic în comparație cu instanțele supreme europene, „dominat de supraîncărcare și presiuni funcționale”, dar care indică totodată „un semn clar” al unei tendințe de eficientizare.

• Înalta Curte trage un semnal de alarmă la CCR: Măsuri aberante care lasă românii de rând fără apărare
• ÎCCJ sesizează CCR în legătură cu ultimele modificări aduse Codului de procedură penală
• Bolojan atacă PSD și explică de ce proiectul reactoarelor modulare are probleme
• PSD, PNL, USR și UDMR au căzut de acord pe legea salarizării
• Nicușor Dan intervine în scandalul transparentizării finanțării ONG-urilor

Cel mai clar semn al unei tendințe de eficientizare a activității instanței supreme este acela că. în 2025, a gestionat 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 de cauze nou-intrate și a soluționat 14.234 de dosare, reducând stocul cu 25%.

În comunicatul transmis de ÎCCJ se arată că bilanțul relevă și faptul că activitatea instanței supreme nu poate fi măsurată doar prin numărul de dosare, ci și prin complexitatea dosarelor. Astfel. Secția penală a concentrat aproximativ 50% din complexitatea totală a activității, în timp ce Secția de contencios administrativ și fiscal a concentrat aproximativ 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%.

Potrivit bilanțului, fiecare judecător de la secția de contencios administrativ a a gestionat, în medie, 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate, în timp ce la secția penală fiecare judecător a gestionat, în medie, 366 de dosare rulate, însă cu cel mai înalt nivel de complexitate.

Vă prezentăm comunicatul Înaltei Curți:

„În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a gestionat 18.654 de cauze, a înregistrat 12.586 de cauze nou-intrate și a soluționat 14.234 de dosare, reducând stocul cu 25%, cel mai clar semn al unei tendințe de eficientizare a activității instanței supreme.

Bilanțul relevă însă și o realitate esențială: activitatea instanței supreme nu poate fi măsurată doar prin numărul de dosare. În anul 2025, distribuția complexității totale a cauzelor arată că Secția penală a concentrat aproximativ 50% din complexitatea totală a activității, în timp ce Secția de contencios administrativ și fiscal a concentrat aproximativ 26%, iar fiecare dintre secțiile civile aproximativ 10%.

Această diferență se reflectă și în încărcătura pe secții. La nivelul Secției de contencios administrativ și fiscal, fiecare judecător a gestionat, în medie, 944 de dosare rulate și 657 de cauze soluționate, plus 4.516 de participăriîn completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi recursuri în interesul legii, ceea ce indică cel mai ridicat volum de activitate. În schimb, la Secția penală, fiecare judecător a gestionat, în medie, 366 de dosare rulate, însă cu cel mai înalt nivel de complexitate, ceea ce arată că dificultatea activității este aici cea mai ridicată.

Și secțiile civile au funcționat sub o solicitare profesională semnificativă. La Secția I civilă, încărcătura medie a fost de 558 de dosare rulate și 433 de cauze soluționate/judecător, la care s-au adăugat 3.511 de participări în completurile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi recursuri în interesul legii. La Secția a II-a civilă, încărcătura a fost de până la 400 de dosare rulate și 292 de cauze soluționate/judecător, alături de 3.630 de participări în completurile pentru hotărâri prealabile şi recursuri în interesul legii.

Un alt indicator relevant îl reprezintă activitatea mecanismelor de unificare a practicii judiciare. În anul 2025, au fost înregistrate 632 sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și 31 de sesizări privind recursul în interesul legii, ceea ce confirmă rolul central al Înaltei Curți în asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii.

Activitatea instanței supreme s-a desfășurat, însă, și sub presiunea unor valori atipice, care evidențiază dimensiunea reală a provocărilor instituționale și conturează un profil funcțional dificil de regăsit în arhitectura obișnuită a instanțelor supreme din spațiul european.

Numărul participărilor judecătorilor în completurile pentru hotărâri prealabile a ajuns la 11.794 în anul 2025. În paralel, activitatea administrativă a presupus un volum considerabil de operațiuni: 4.121 ordine emise, 3.052 lucrări înregistrate în registrul bugetelor instanțelor, 1.042 adeverințe și 1.594 puncte de vedere formulate. Acest cumul de atribuții jurisdicționale și administrative, prin amploare și diversitate, conferă activității instanței supreme un caracter particular, dificil de comparat cu modelele clasice ale instanțelor supreme din Uniunea Europeană.

În anul 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a consolidat integrarea dreptului european în jurisprudența națională, printr-un dialog jurisdicțional activ cu instanțele europene, valorificând jurisprudenţa şi mecanismul trimiterilor preliminare precum și standardele CEDO pentru a asigura o practică judiciară coerentă, previzibilă și aliniată exigențelor europene privind protecția drepturilor fundamentale și funcționarea pieței interne.

Comunicarea publică a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a conturat ca o funcție strategică, orientată spre transparență, dialog și proactivitate, menită să asigure o informare corectă și accesibilă societății cu privire la activitatea instanței supreme. Prin dezvoltarea unor instrumente moderne de comunicare și prin consolidarea dialogului cu societatea civilă și cu spațiul public, instanța şi-a asumat un rol activ în explicarea actului de justiție, prevenirea percepțiilor eronate și promovarea unei înțelegeri corecte a rolului său constituțional, contribuind astfel la afirmarea unei justiții moderne, responsabile și ancorate în valorile statului de drept.

Într-un context marcat de complexitate, presiune instituțională și provocări publice, bilanțul anului 2025 arată că Înalta Curte de Casație și Justiție a rămas fidelă misiunii sale fundamentale: aceea de a servi legea, de a apăra independența justiției și de a consolida încrederea în statul de drept.

Pentru anul 2026, direcțiile strategice ale Înaltei Curți vor viza consolidarea rolului său de instanță de casație și de unificator al practicii judiciare, optimizarea încărcăturii între secții prin corelarea volumului cu complexitatea, continuarea digitalizării, consolidarea resurselor instituționale, creșterea eficienței activității jurisdicționale, dezvoltarea comunicării publice ca instrument esențial de transparență și încredere, consolidarea dialogului instituțional și profesional cu celelalte profesii juridice, precum și întărirea protecției independenței justiției, inclusiv prin valorificarea mecanismelor europene relevante.”