România, fruntașă în Europa… la riscul de sărăcie și excluziune socială

România și Bulgaria se află la egalitate pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială, cu un procent de 40% din totalul populației în această situație, în 2014, reiese din datele Eurostat.

“24,1% din totalul populației Uniunii Europene se afla în risc de sărăcie și excluziune socială în 2014. În România și Bulgaria în jur de 40% din populație se află în această situație în 2014. În Cehia (14,8%), în Olanda (16,5%) și Suedia (16,9%) se află la mai puțin de jumătate față de cele două țări”, se arată în document.

Potrivit acestuia, se observă diferențe în 2014 față de 2008 între statele membre. “Unele țări au făcut un progres real în integrarea celor mai vulnerabili membri ai societății. Reducerea numărului de oameni în risc de sărăcie și excluziune socială variază de la 0,1 puncte procentuale, la 5,8 puncte procentuale. Statele membre care au înregistrat cel mai mare progres sunt Polonia (reducere de 5,8 puncte procentuale la sub 25% n.r.), România (cu 0,4 puncte procentuale) și Slovacia (cu 2,2 puncte procentuale, la sub 20%). Unele țări au avut o creștere a numărului de persoane în risc de sărăcie și excluziune socială. Țările cu cea mai mare creștere sunt Grecia, Spania și Estonia unde numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a crescut între 4 și 8 puncte procentuale”, se mai arată în document.

32,8%
dintre gospodării nu au putut face față cheltuielilor cu venitul total net lunar realizat în 2015, potrivit INS.

Anul trecut, pentru a face față cheltuielilor curente, 6,8% dintre gospodării au apelat la economii, 6,1% s-au împrumutat de la rude, prieteni sau alte persoane, 9,3% au muncit suplimentar, în timp ce 11,5% au apelat la ajutoare financiare, fără obligația de restituire, de la rude, prieteni.

17% dintre gospodării și-au permis o săptămână de concediu în afara casei, 5,9% — înlocuirea mobilei uzate și/sau demodate, 12,1% — cumpărarea de produse electrocasnice, 28,8% — cumpărarea de haine noi, 10,6% — vizionarea unor spectacole de teatru, cinema, 15,2% — cumpărarea de cărți, ziare, reviste.

Conform aceleiași publicații, satisfacerea nevoilor de bază de consum, impozitele și contribuțiile de asigurări sociale au lăsat, anul trecut, prea puține resurse de investiții gospodăriilor din România.

“În anul 2015, impozitele asupra veniturilor, contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, cotizațiile și alte impozite și taxe, au deținut o pondere de 19,0% din cheltuielile totale, ridicându-se în medie la suma de 446,1 lei lunar pe o gospodărie, din care impozitul pe salariu a reprezentat 39,5% (38,8% în 2014), iar contribuțiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de șomaj și pentru asigurările de sănătate) 56,3% (56,5% în 2014). Cheltuielile pentru investiții au fost și în anul 2015 foarte mici, reprezentând numai 0,7% din cheltuielile totale, în ușoară creștere față de anul anterior (cu 0,1 puncte procentuale). Este un semnal și în anul 2015, cu privire la capacitatea extrem de scăzută a gospodăriilor de a economisi. Necesitatea acoperirii prioritare a cheltuielilor impuse de producția în gospodărie, a plății impozitelor și contribuțiilor de asigurări sociale și a satisfacerii nevoilor de bază de consum lasă prea puține resurse pentru investiții”, menționează sursa citată.

Ministru suedez: „Cerșitul pe străzile din Suedia nu poate rezolva niciodată problemele majore de excluziune și sărăcie din România și Bulgaria”

„Cerșitul pe străzile din Suedia nu poate rezolva niciodată problemele majore de excluziune și sărăcie din România și Bulgaria”, a declarat joi ministrul administrației publice, cu ocazia unei reuniuni la Reykjavik cu omologi din state nordice, vizând discutarea unor probleme presante pentru administrațiile locale din aceste țări. „Punctul de plecare pentru acest guvern este să apere și să dezvolte modelul (social) suedez. Nu se poate spune că face parte din modelul suedez rezolvarea sărăciei prin cerșetorie”, a subliniat Ardalan Shekarabi.

Se estimează că în jur de 4.000 de persoane, în majoritate romi originari din România, cerșesc în Suedia.

Ministrul pentru egalitate, Asa Regner, membră a Partidului Social-Democrat ca și Shekarabi, le-a cerut anul trecut suedezilor să sprijine organizațiile care ajută oameni săraci în România, în loc de a le oferi bani cerșetorilor, dar s-a declarat împotriva interzicerii acestei practici. În Danemarca, țară unde cerșetoria este interzisă, recidiva poate fi pedepsită cu până la șase luni de închisoare.

O altă țară nordică, Norvegia, nu a reușit anul trecut să introducă în legislație interdicția de a cerși, după ce unul din partidele care susțin guvernul a refuzat să sprijine propunerea. Cu toate acestea, câteva municipalități au introdus interdicții la nivel local, însă numai una este încă în vigoare.