România înregistrează cea mai mare creștere din UE în domeniul construcțiilor

Lucrările de construcţii au scăzut în iunie cu 1% în zona euro şi cu 0,6% în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, când se înregistrase un avans de 0,2% în zona euro şi de 0,3% în UE, în timp ce România a fost statul membru UE cu cea mai importantă creştere în iunie, arată datele publicate vineri de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creşteri lunare ale lucrărilor de construcţii în iunie s-au consemnat în România (3,6%), Suedia (3%) şi Cehia (2,5%), cele mai semnificative scăderi fiind în Germania (minus 2,8%), Franţa (minus 2,5%), Slovacia şi Ungaria (ambele cu minus 1,4%).

Datele Eurostat arată că, în iunie, comparativ cu perioada similară din 2022, lucrările de construcţii au scăzut cu 0,3% în zona euro şi au rămas nemodificate în Uniunea Europeană.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creşteri ale lucrărilor de construcţii în iunie, comparativ cu perioada similară din 2022, s-au înregistrat în Slovenia (24,9%), România (15,3%) şi Spania (9,5%), iar cele mai semnificative scăderi în Finlanda (minus 5,2%), Ungaria (minus 3,9%) şi Austria (minus 3,3%).

În privința inflației în Uniunea Europeană, rata acesteia a scăzut la 6,1% în iulie, de la 6,4% în iunie, în timp ce Ungaria, Slovacia, Polonia, Cehia şi România sunt statele membre UE cu cel mai ridicat indice al preţurilor de consum, arată datele publicate deEurostat.

În iulie, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (17,5%), Slovacia şi Polonia (ambele cu 10,3%), Cehia (10,2%) şi România (8,9%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Belgia (1,7%), Luxemburg (2%) şi Spania (2,1%).

Comparativ cu iunie, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 19 ţări membre, inclusiv în România (de la 9,3% la 8,9%), a rămas stabilă în Suedia şi a crescut în şapte state membre UE.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut la 5,3% în iulie, de la 5,5% în iunie. Datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, s-a situat la 6,6% în iulie, de la 6,8% în iunie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 5,4% în 2023 şi la 3% în 2024, după ce în martie estima un nivel de 5,3% anul acesta şi de 2,9% anul viitor. În 2025 inflaţia ar urma să se situeze la 2,2% (faţă de un nivel de 2,1% prognozat în martie).

Chiar dacă sunt departe de ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană, cele mai recente date Eurostat ar putea să îi ajute pe oficialii BCE care susţin că inflaţia din zona euro este pe o pantă clară, chiar dacă una lină, descrescătoare şi în consecinţă gardienii euro îşi permit să ia o pauză cu majorarea dobânzilor, cel puţin la următoarea lor reuniune de politică monetară din septembrie.