Românii, tot mai puțini. Ce județe au pierdut cei mai mulți locuitori

Institutul Național de Statistică a anunțat rezultatele provizorii ale recensământului populației și locuințelor derulat în acest an. Suntem mai puțini cu 1,1 milioane de locuitori. De asemenea, a scăzut ponderea etnicilor maghiari și a crescut ușor cea a romilor. Avem o populație din ce în ce mai îmbătrânită dar, în schimb, mai educată.

• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice
• Ce ar vota românii: AUR a ajuns să cumuleze cât PNL și USR la un loc, dar a scăzut față de ianuarie
• România a avut cândva 13 mari combinate de producție a îngrășămintelor chimice…

Potrivit datelor INS, populația rezidentă a României este de 19.053.815 de personae, în scădere cu 1.067.826 față de la precedentul recensământ din 2011. Structura pe sexe este de 9.808,3 mii de femei, reprezentând 51,5% iar distribuția populației la oraș-sat este de 9.941,2 mii, reprezentând 52,2%, în mediul urban.

„Am observat o tendință: orașele reședință de județ își reduc populația și crește populația din localitățile limitrofe”, a spus președintele INS, Tudorel Andrei.

Structura populației pe etnii

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 16.568,9 mii persoane (din totalul celor 19.053,8 mii persoane care formează populația rezidentă a României).

S-au declarat români 14.801,4 mii persoane (89,3%).

Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 1.002,2 mii persoane (6,0%, în scădere față de 6,5% la recensământul precedent), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 569,5 mii persoane (3,4%, creștere ușoară față de 3,3% în 2011).

Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii sunt: ucraineni (45,8 mii persoane), germani (22,9 mii persoane) și turci (20,9 mii persoane).

Structura populației pe confesiuni

Structura confesională a fost declarată de 16.397,3 mii persoane din totalul populației rezidente și arată că 85,3% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă (în scădere de la 86,5%); 4,5% s-au declarat de religie romano-catolică (ușoară scădere de la 4,6%), 3% de religie reformată (ușoară scădere de la 3.2%), iar 2,5% penticostală (creștere de la 1,9%).

Ponderi între 0,4% – 0,8% au înregistrat următoarele religii: greco-catolică (0,7%), baptistă (0,6%), iar adventistă de ziua a șaptea și musulmană câte 0,4%. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,9% din totalul populației.

Nivelul de educație al românilor

Din totalul populației rezidente, 43,5% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional sau tehnic de maiștri) în creștere de la 41,4%. De asemenea, 40,5% au nivel scăzut (primar, gimnazial sau fără școală absolvită) – în scădere de la 44,2%. Populația cu nivel superior de educație e în proporție de 16%, în creștere de la 14,4%.

143,6 mii persoane sunt analfabete, în scădere puternică față de 245,4 mii în 2011.

Nația, tot mai îmbătrânită

Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Bucureștiul a pierdut cel mai mult

Din 42 de județe (inclusiv municipiul București), 39 de județe au pierdut din numărul de locuitori. Excepțiile le constituie județul Ilfov care a câștigat 153,9 mii persoane, dar și județele Bistrița-Năsăud și Suceava care au câștigat 9,8, respectiv 7,7 mii locuitori. Cele mai mari reduceri de populație le-au înregistrat județele Caraș-Severin (-16,6%, respectiv cu 49,0 mii persoane mai puțin) și Teleorman (-14,9%, respectiv cu 56,6 mii persoane mai puțin).

În valori absolute, municipiul București a înregistrat cea mai mare pierdere de populație, de 166,4 mii persoane (-8,8%). De remarcat, însă, că a crescut puternic populația Ilfovului, ceea ce înseamnă că mulți bucureșteni s-au stabilit în localitățile limitrofe. Au mai pierdut populație județele Prahova (-67,8 mii, reprezentând 8,9 %) și Dolj (-61,1 mii, reprezentând 9,3%).