Roxana Mînzatu: Nimeni n-a vorbit despre obligativitatea unor politici care să încalce libertăți religioase și valori precum sunt cele creștine, în care, de altfel, eu mă regăsesc

Roxana Mînzatu a fost nominalizată vicepreședinte al Comisiei Europene și comisar pentru Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie. Ea a explicat pentru Q Magazine că Marcel Ciolacu nu a nominalizat-o pentru o funcție la Bruxelles doar pentru că e femeie, ci și pentru că are competențe.

• Putin are acum confirmarea: Raportul tehnic a stabilit că drona de la Galați era rusească
• În aceeași săptămână în care Polonia a semnat 29 de contracte de apărare cu propria industrie națională, România a semnat cu un singur furnizor german și a respins singurul proiect fabricat în țară
• 30% dintre români cred că 2026 va fi mai dificil decât 2025
• Devastarea Parisului. Marcela Feraru: Majoritatea sunt din imigrația sudică. Îți vine să votezi Marine le Pen
• Nadia, Steaua României

Prima responsabilitate a noului post de comisar în care a fost numită Roxana Mînzatu este dezvoltarea unei noi Uniuni a Competențelor. Aceasta este prima dată când Comisia va avea un portofoliu dedicat pentru competențe, care se concentrează pe educație cu accent pe piața muncii.

A doua parte de bază este responsabilitatea pentru Pilonul European al Drepturilor Sociale. Acesta este portofoliul care conduce la consolidarea economiei sociale de piață. Portofoliul va supraveghea mai multe inițiative emblematice, inclusiv managementul algoritmic, dreptul la deconectare, foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate sau strategia de combatere a sărăciei. Va analiza impactul digitalizării pe piața  muncii. Portofoliul este de asemenea în fruntea dialogului social, lucrând cu reprezentanții sindicatelor și angajatorilor europeni, și continuarea cu un nou Pact European pentru Dialog Social.

În plus, portofoliul urmărește abordarea factorilor structurali și a impactului shimbărilor demografice. În acest sens, portofoliul va fi responsabil pentru implementarea Demography Toolbox și creşterea participării pe piaţa muncii.

În cele din urmă, portofoliul conduce programul Erasmus+, unul dintre cele mai de succes și vizibile din programe din Europa, care trebuie consolidat în continuare, astfel încât mai mulți oameni de toate vârstele și medii diferite să poată beneficia de un plasament în altă țară europeană.

Acest portofoliu este unul dintre cele mai substanțiale în ceea ce privește finanțarea UE, cu mize semnificative în următorul cadru financiar multianual. Include responsabilitatea pentru Fondul Social European Plus, Social Fondul pentru Climă și Erasmus+, care reprezintă aproape o cincime din bugetul UE.

Portofoliul are responsabilități legislative în domeniile liberei circulații a lucrătorilor și legislației sociale, modelând legislația UE în domeniul muncii și legislația privind mobilitatea forței de muncă. Include, de asemenea, executarea responsabilități în domenii precum salariul minim, munca pe platforme, timpul de lucru și sănătatea ocupațională si siguranța. De asemenea, se concentrează în mod semnificativ pe coordonarea politicilor Statelor Membre în domeniile ocupării forței de muncă, educație și formarea profesională.

„Știu cine sunt și cu ce pot contribui”

Cum este să fii a doua alegere? E o diminuare a prestigiului dumneavoastră?

Să primesc nominalizarea din partea Guvernului țării mele pentru a fi parte din echipa care este motorul Uniunii Europene este o mare responsabilitate. Iar dacă prestigiul a avut vreun loc în discuție atunci a fost în cel mai pozitiv sens, adică m-am simțit mai mult decât onorată să fiu propunerea României pentru funcția de comisar european.

Este absolut normal, chiar benefic, ca pentru orice misiune publică de un asemenea nivel, să fie identificați mai mulți candidați pregătiți, potriviți, chiar dacă diferiți, fiecare venind cu contribuția sa unică și punctele sale forte. Pentru toți cei aflați pe o listă scurtă de candidați pentru poziția de comisar, cred eu, prestigiul are doar de câștigat.

Cum puteți contribui mai bine la această misiune?

La asta m-am gândit când am primit propunerea. Eu știu cine sunt și cu ce pot contribui. Dar, în același timp, mi-am construit o carieră în domeniul fondurilor UE pentru că profesia mi-a fost identitatea. Ofer experiența celor două decenii de muncă pe drumul european al României.

Experiența mea profesională lucrând cu politica de coeziune, cea menită să ajute țările și regiunile rămase în urmă față de media europeană, inclusiv utilizând zeci de miliarde de euro fonduri UE, să recupereze, este una pornită de la rădăcina firului ierbii și care a ajuns până la nivel de management al programelor sau legiferare, ca ministru al fondurilor europene, secretar de stat sau deputat.

Am lucrat, de pe baricadele statului membru, de la nivel local sau central, cum spuneam, în aplicarea politicilor europene diferite, atât în sectorul public, cât și în mediul privat, de la coeziune la achiziții publice, de la mediu la IMM, de la dezvoltare rurală la combaterea abandonului școlar și măsuri anti-sărăcie. Nu a fost mereu ușor și nu a fost mereu perfect optimizat pentru România. Dar acesta este un motiv în plus să vreau să contribui la elaborarea politicilor UE.

„Mi-am construit o carieră în domeniul fondurilor UE pentru că profesia mi-a fost identitatea.” Foto Fb

În România, am coordonat reforme sistemice, am construit instituții și elaborat legi, pornind de la acquis-ul european și ținând cont de nevoile României. Am avut inspirația și curajul de a lansa, în 2019, ca ministru, proiectul descentralizării fondurilor europene, atunci când toți spuneau că e imposibil să faci asta în România și când aveam un program centralizat. Cunosc și ce ne-a adus bun fiecare politică europeană dar și provocările pe care le avem în unele domenii, ținând cont de specificul nostru local. Văd mai bine decât mulți ce avem de calibrat în politicile elaborate la Bruxelles pentru obținerea impactului pozitiv dorit în viața de zi cu zi a economiilor locale și a cetățenilor. Pentru că asta am făcut mereu: am aplicat politici și legislație europeană.

Sunt, dintotdeauna, un om pasionat de munca sa, un om al dialogului, al punților construite între poziții divergente, al moderației și al soluțiilor care deblochează.

Despre acest mod de lucru este vorba și în construirea continuă a proiectului unei Europe tot mai integrate, deci tot mai puternice.

Sunt convinsă că aceste aspecte au contat în evaluarea realizată pentru nominalizarea mea.

Circumstanțele în care ați fost nominalizată par să fie justificate de faptul ca sunteți femeie, nu pe criterii de competență! De ce nu ați fost prima alegere?

Nominalizarea mi-a fost oferită, în primul rând, pe criteriul competenței profesionale. Putea fi, la fel de bine, oferită și altor femei capabile, poate au existat mai multe opțiuni. Reiau ce spuneam și mai sus: toate persoanele, femei sau bărbați, aflate pe lista scurtă pentru o astfel de poziție, sunt identificate în primul rând în funcție de pregătire și capacitatea de a face față unui astfel de rol la nivel înalt european.

Nu se poate face rabat de la criteriul pregătirii, al capacității personale și profesionale, cerință statuată, de altfel, prin Tratat.

La ce cred eu că putem să reflectăm este, mai degrabă, cum facem ca, în orice societate, nu doar în România, pentru pozițiile de înaltă decizie publică, să putem propune, din proprie inițiativă, atât bărbați cât și femei capabili/capabile să gestioneze eficient acele poziții. Cum creștem prezența femeilor în poziții de autoritate publică?

Pentru că vedem cu toții că trec deceniile democrației și, totuși, deși în societate suntem numeric echilibrați, deși în școală și în muncă avem întotdeauna atât tinere cât și tineri care performează și demonstrează abilități de leadership (nu aș vrea să insist pe faptul că tinerele sunt, în general, în topul performanței),  totuși, nu regăsim același echilibru de gen și în pozițiile din viața publică, cele de decizie.

Avem, iată, exemplul României în care 95% dintre primari sunt bărbați, de decenii întregi. Circa 80% dintre parlamentari sunt bărbați, de decenii. Cum putem reuși să corectăm acest dezechilibru?

E o temă la care să reflectăm pentru că este pre-condiția oricărei democrații să asigure o reprezentare echilibrată în putere și a celor mulți și a celor puțini. Iar româncele sunt multe. Majoritare, chiar.

În altă ordine de idei, sunt convinsă că cei care m-au nominalizat cunoșteau abordarea mea profesională de a construi, treaptă cu treaptă, cărămidă cu cărămidă.

Mi-am dorit să devin deputat european, ca o etapă naturală după experiența mea în țară, pentru că urmează o reformă importantă a politicii de coeziune post-2027, o reașezare economică importantă pentru Uniune și cred că pot, și eu,  contribui să calibrăm aceste schimbări așa încât să fie cât mai benefice României și să ajute solidității, legitimității proiectului european în țări cum este România.

Cred că nominalizarea mea a venit ținându-se cont de lunga mea carieră în domeniul politicii de coeziune UE implementată local și central, în public și în privat, într-un stat membru nou, în România. Eu zic că e o experiență foarte valoroasă de dus la Bruxelles și în echipa Comisiei Europene, cea care inițiază legislație europeană.

Am fost consilier de integrare în cadrul Ministerului Integrării Europene, apoi am activat în mediul privat ca expert de accesare fonduri europene, manager de proiect, formator. Am fost consilier județean, dar și subprefect în județul Brașov.  În 2015, la 35 de ani,  am fost numită secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, responsabilă cu Fondul Social European și cu strategia de reformă a achizițiilor publice care a condiționat aprobarea Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 în valoare de circa 10 miliarde Euro. Pentru că am coordonat eficient grupul de lucru în domeniul achizițiilor publice, un format deloc simplu în care am moderat contribuțiile diferitelor instituții din țară dar și ale Comisiei Europene, în septembrie 2015 am fost prima președintă a nou formatei Agenții Naționale pentru Achiziții Publice. Am elaborat proiectele de lege în domeniul achizițiilor, implementând directivele europene din 2014 dar, mai mult, am elaborat o reformă sistemică, care, doar parțial, a fost ulterior dusă la îndeplinire.

Am devenit parlamentar PSD Brașov în decembrie 2016 și implicarea mea a fost în legiferarea pentru programe de finanțare, pentru derularea de investiții publice dar și în domeniul social – legea adopțiilor fiind un proiect de suflet pentru mine.

În a doua parte a anului 2019 am fost Ministru al Fondurilor Europene, am condus Consiliul UE format afaceri generale de la Luxembourg în timpul președinției României, am lansat descentralizarea către cele 8 regiuni a Programului Regional (astăzi, 11 miliarde euro nu mai sunt gestionate de un minister pe un program centralizat, ci sunt gestionate de cele 8 agenții regionale pe baza a 8 programe pliate pe specificul local) dar și ideea unui Program dedicat pentru sănătate, care să reunească, în mod coerent, linii de finanțare pentru infrastructura spitalicească și ambulatorii, pentru prevenție, screening și tratament precoce al principalelor boli care afectează românii, pentru cercetare medicală, pentru instruirea personalului medical dar și pentru digitalizarea actului de sănătate. Am pornit atunci negocieri complexe cu Comisia Europeană. Ambele inițiative sunt, azi, realitate.

Am lucrat cu Comisia Europeană și am găsit căi de acționa favorabil pentru România respectând obiectivele unei Uniuni mai largi și mai complexe decât poate ne imaginăm, din care suntem și noi parte integrantă.

În același timp, vreau să subliniez munca extraordinară depusă de Victor Negrescu la Bruxelles, un eurodeputat PSD tânăr, dar cu o carieră solidă în mediul european de la Bruxelles.

El este, astăzi, un român influent și apreciat al social democrației europene, ales în luna iulie vicepreședinte al Parlamentului European. Sunt mândră de Victor, am colaborat mult, i-am fost alături în multe proiecte în interiorul PSD, încă de la debutul lor, mai ales în zona promovării politicilor și fondurilor Uniunii Europene. Apreciez echipa de profesioniști PES Activists pe care a creat-o, o conduce, și o inspiră, personal, zi de zi.

Ambii reprezentăm PSD și avem profile profesionale clare, ambii suntem pregătiți să ne ridicăm la nivelul funcțiilor ce ne sunt încredințate în Parlamentul European și în Comisia Europeană și să contribuim la obținerea de rezultate cât mai bune pentru România.

Nu există portofoliu irelevant

Marcel Ciolacu a fost criticat pentru faptul că a cedat prea ușor solicitării Ursulei von der Leyen privind paritatea de gen pentru comisarii europeni. N-ar fi trebuit să cedeze? Să facem precizarea că în acest moment doar opt femei au fost propuse pentru funcția de comisar european. Suntem noi prea disciplinați sau celelalte state sunt prea sfidătoare?

Marcel Ciolacu este, deopotrivă, un pro-european convins și un om care luptă pentru România. Este un politician apreciat în Europa care și-a construit o reputație bună în relația cu ceilalți lideri europeni, dar care a obținut și obține rezultate pentru țara sa, așa cum a fost situația eliminării din PNRR a pragului de 9,4% privind cheltuielile cu pensiile până în 2070 sau accesul României la spațiul Schengen. Va continua să obțină rezultate pentru România în interiorul Uniunii Europene.

Îl cunosc pe Marcel Ciolacu și vă garantez că este un susținător onest al femeilor în politică și în administrație, poate chiar mai mult decât declară public. Eu spun că vom avea un președinte al României feminist, în cel mai constructiv sens al cuvântului. Și-a asumat deja o cotă internă de prezență a femeilor (pregătite, da, la fel ca și colegii bărbați) pe listele electorale parlamentare ale PSD de 30% din locurile eligibile. Știu că președintele PSD reușește mereu să aducă echilibru la masa diferitelor tipuri de decizii complexe.

În această cheie aș analiza răspunsul premierului României la solicitarea președintei Comisiei Europene.

Ce ați discutat cu Ursula von der Leyen în interviul de o oră pe care l-ați avut?

„Sunt foarte fericit să îi încredințez Roxanei Mînzatu rolul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire. Ea va avea responsabilitatea pentru competențe, educație și cultură, locuri de muncă de calitate și drepturi sociale. Aceasta se află sub umbrela demografiei. Roxana va conduce în special o Uniune a competențelor și Pilonul european al drepturilor sociale. Ea se va concentra asupra acelor domenii care sunt esențiale pentru a uni societatea noastră”, a declarat Ursula von der Leyen.

Au fost subiecte referitoare la traseul meu profesional și politic, dar și despre viziunea Ursulei von der Leyen pentru munca și provocările viitoarei Comisii, în cei cinci ani care urmează. A fost o discuție deschisă, constructivă. Cred că și-a dorit să mă cunoască personal, dincolo de CV-ul pe care îl primise și să înțeleagă dacă putem face sau nu echipă.

tionarea politicilor europene în domenii cheie pentru viitorul Uniunii, atât economice, cât și sociale.

Ce înseamnă „portofoliu relevant” pentru România? Concret, ce avantaje ar avea țara dacă dumneavoastră ați ocupa un portofoliu relevant?

Nu cred că există portofolii fără importanță și cred că, indiferent de portofoliu, România are de câștigat dacă muncește eficient, profesionist, coordonat.

Funcția de comisar european te obligă să lansezi cele mai bune propuneri pentru întreaga Uniune și să le negociezi până devin acceptabile pentru toate țările europene, să ai un dialog deschis și constructiv cu Parlamentul European și cu Consiliul, cu toate guvernele statelor membre, cu toți partenerii sociali, cu cetățenii.

Eu spun că, venind cu o experiență atât de completă, pornită de jos, într-un stat membru est european, pot integra perspectiva câștigată muncind în România în elaborarea și calibrarea politicilor europene așa încât ele să genereze efecte benefice și în statele membre din generații mai recente dar și în vechile state membre.

Nu e ușor să ții unit aproape un continent

Care este prioritar pentru un comisar european: să implementeze politicile europene sau să-și apere țara de unde provine de eventualele reglementări nefavorabile?

Politicile europene inițiate de Comisia Europeană trebuie să modeleze o Europă puternică și să fie favorabile cetățenilor, economiilor din toate statele membre, chiar dacă între acestea încă există unele diferențe de dezvoltare sau de aspirații. Nu putem opera într-o altă logică. Personal, nu cred în mai multe viteze ale integrării.

Dar da, tocmai datorită diversității noastre, este sinuos și îndelung procesul de elaborare a politicilor europene, de la formularea inițiativelor legislative de către Comisie, la dezbateri, negocieri, amendamente, progres, compromisuri, consens, între co-legislatori, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

Interesele, uneori divergente, ale fiecăruia din cele 27 state membre sunt promovate, apărate de reprezentanții Guvernelor în altă instituție europeană care se numește Consiliul UE, iar cetățenii sunt reprezentați de deputații europeni pe care ei îi aleg, direct, în instituția numită Parlamentul European.

În opinia mea, calitatea dialogului și a negocierilor între cele trei instituții, dar și abilitatea fiecărui comisar european de a înțelege realitățile fiecărui stat membru și de a rămâne conectat la aspirațiile cetățenilor europeni sunt ingredientele care ajută la succesul într-o poziție de asemenea nivel, în conducerea Uniunii Europene.

În tot acest proces, Comisia europeană și comisarii joacă un rol important, prin buna pregătire și calibrare a propunerilor legislative, așa încât să țină cont de la început de impactul pe care îl pot avea în anumite zone.

Poți să devii european într-o zi, după ce ai fost zeci de ani român sau italian sau german?

Pe cât de brașovean, pe atât de român. Pe cât de român, pe atât de european. Poți funcționa cu tot acest pachet de identități suprapuse, absolut, da. Cu ele am crescut profesional, de când, în euro-optimismul anilor 2004-2005, în pregătirea aderării, organizam campaniile de informare Europa la Liceu.

Sunt o româncă îndrăgostită de acasă, de Brașov, sunt și o pro-europeană și cred că Uniunea Europeană este drumul optim pentru România.

Nu a fost și nu este un drum lipsit de dificultăți. Dar este drumul corect. Cum ar fi arătat o Românie rămasă în afara Uniunii Europene, ne putem imagina un astfel de scenariu?

Nu e ușor să ții o familie laolaltă, cu atât mai puțin, aproape un continent. Dar… unde-s doi, puterea crește! Să fii parte din familia europeană nu înseamnă să îți pierzi identitatea, din contră, ține de noi să o consolidăm și să adăugăm identității europene cât mai mult din specificul nostru.

Aș reaminti vechiul motto al Uniunii Europene, „Unitate în diversitate”, era foarte popular când am devenit eu consilier de integrare europeană, în 2004.

Ceea ce ne unește, valorile și aspirațiile comune, nu ne anulează identitatea și este mai puternic decât ceea ce ne desparte.

Cred că trebuie să ne reamintim, zi de zi, că Europa, continentul cel mai sfâșiat de războaie și conflicte în lunga sa istorie, a reușit, în secolul XX, să găsească această formulă politică unică în lume, a integrării europene, care i-a asigurat pace, prosperitate, care a dezvoltat un model economic și social cu multe merite. Da, modelul gândit la mijlocul secolului 20 a fost pentru o altă realitate geopolitică și economică, pentru un număr mai mic de state membre, care aveau mai multe în comun decât este situația, azi, cu 27 de state membre. Dar, chiar dacă trebuie să ne adaptăm, să reformăm, să devenim mai agili, mai competitivi, să de adunăm forțele și să ne consolidăm integrarea, totuși, tocmai noile realități economice și de securitate, fac din Uniunea Europeană o construcție cu atât mai necesară și mai relevantă pentru statele membre și pentru fiecare european, de mai la vest sau mai la estul continentului.

Aveți încredere că Europa poate reveni la o creștere economică în ritmuri comparabile cu SUA sau Asia?

Cred că o Europă mai puternică, adică mai unită, mai puțin fragmentată și mai puțin divizată din interior, mai coezivă social, mai integrată economic, cu reguli mai simple pentru mediul de afaceri și standarde de viată decente pentru europeni, este acea Europă care poate recupera în competiția economică globală cu SUA, China.

Economia europeană are șansa să se relanseze dacă se va putea reduce fragmentarea investițională între state membre și dacă acționăm mai concertat la nivel european, dacă vom consolida piața unică, dacă nu slăbim integrarea europeană, dacă statele membre reușesc să își coordoneze mai mult politicile economice și sociale.

Avem provocări la nivel european, da. O populație care îmbătrânește, o forță de muncă în scădere, fragmentarea economică existentă la nivelul Uniunii, cu țări foarte dezvoltate economic, cu regiuni care stagnează sau sunt în „capcana dezvoltării” și alte state, care recuperează, cresc într-un ritm mai accelerat, vin din urmă, dar cărora le mai trebuie timp și instrumente pentru a ajunge la viteza de croazieră a dezvoltării economice. Așa cum arată și raportul Draghi, competiția pentru noile tehnologii și inovație este câștigată, momentan, de competitori precum SUA.

Dependența economiei și industriei europene de materii prime sau resurse energetice din terțe părți, inclusiv controlate de competitori, au afectat performanțele economice, costul vieții în Uniune, totul în contextul unui conflict militar la granițele sale.

Europa are, însă, un model social care a produs mult mai puțină inegalitate decât economia SUA, spre exemplu. Investim mai mult în combatere a sărăciei și în redistribuirea bogăției, Da, economia americană e mai performantă și a crescut ca pondere în PIB global, dar nivelurile de inegalitate socială din SUA o afectează tot mai puternic.

De aceea, Europa poate atrage mai multe talente, poate dezvolta un ecosistem care să permită mai multor startup-uri inovative, potențiali unicorni, să se lanseze și să funcționeze aici, în Europa. Pe de altă parte, UE este deja un lider mondial în tehnologii verzi și poate crește valoarea economică generată de acest sector.

Paharul României este plin

Ce mesaj transmiteți scepticilor de azi care nu mai cred în „birocrații” de la Bruxelles și, în general, în politicile progresiste generate de Comisia Europeană, care, de multe ori, nu ține cont de particularitățile unei țări membre, ci vrea doar uniformizarea în diferite domenii?

Cred că ar trebui să ne uităm de unde am plecat în 2007 și unde am ajuns astăzi! Să fim permanent conștienți că paharul nostru este plin. Să analizăm cât era salariul minim sau mediu în 2006-2007 și cât este acum. Să ne uităm la evoluția PIB și la puterea de cumpărare.

Ne-am dorit atât de mult integrarea în Uniunea Europeană, după anii grei ai tranziției, în care românii nu au trăit bine.

România este la masa deciziilor în Uniune, am primit finanțări nerambursabile de zeci de miliarde de euro prin care am reușit să generăm ritmurile de creștere economică record, creșterile de salarii și pensii. România a crescut mult în acești ultimi 17 ani de când este membră UE și va continua să o facă.

Știu că, dacă multă vreme am aspirat doar la libertatea de a pleca și de a munci sau de a studia, neîngrădit, oriunde ne dorim în Europa, acum, că am accesat aceste libertăți, ne dorim libertatea de a rămâne acasă, de a avea acasă nivelul optim de trai și de servicii publice pe care orice european îl merită.

Este foarte este corect să nu mai căutăm Europa în alte țări, ci să o simțim și găsim aici, la noi acasă.

La asta lucrăm și din București, și din Bruxelles.

Ni se cere imperativ să acceptăm, să sprijinim, chiar să promovăm politici de incluziune a unor categorii sexuale care intră în opoziție cu valorile noastre creștine. Din funcția dumneavoastră de comisar european veți milita pentru România sau pentru Uniunea Europeană, din această perspectivă?

Europa noastră este, înainte de orice, a oamenilor. Nu a companiilor, nici a industriilor, nici a statisticilor. Uniunea Europeană este construită pe ideea drepturilor garantate, respectate, a tratamentului egal și lipsit de discriminare, a câtor mai puține inegalități, un sistem care susține și valorifică potențialul fiecărui cetățean. Acesta este motivul pentru care Comisia a plasat egalitatea în centrul agendei sale, tocmai pentru a construi o Uniune a egalității.

Cred că toți ne dorim o societate în care să putem trăi liber și cu demnitate, în care drepturile să ne fie respectate, în care să putem prospera, indiferent de gen, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, statut social sau alte criterii.

De aici ar trebui să plecăm în orice discuție referitoare la incluziune. Uniunea Europeană se bazează pe valori și standarde comune privind drepturile omului, pe care fiecare stat le acceptă prin semnarea Tratatul de aderare. România este un exemplu în multe privințe, în acest sens.

Cred că se aplică principiul că orice drept, orice libertate individuală se oprește acolo unde îngrădește sau afectează alte libertăți sau drepturi. În acest spirit cred că trebuie să ne așezăm într-un un spațiu comun de înțelegere și respect reciproc când vorbim despre drepturile oricăror minorități, inclusiv sexuale.

Dar mai cred că nimeni n-a vorbit de obligativitatea unor politici care să încalce libertăți religioase și valori precum sunt cele creștine, în care, de altfel, eu mă regăsesc.

Ce va face Roxana Mînzatu

Portofoliul Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie este unul dintre principalii factori ai politicii de competitivitate și este central pentru implementarea recomandărilor raportului Draghi. Combină o greutate politică semnificativă, fonduri substanțiale ale UE, potențial legislativ și politic solid și acces esențial la serviciile și agențiile Comisiei.

Poziția este un contributor important la Semestrul European, acoperind ocuparea forței de muncă, aspecte sociale și educaționale ale coordonării politicilor economice. Acest fapt va influența reformele care vor ghida generațiile viitoare de programe de coeziune și investiții.

Există două părți principale– separate, dar complementare – care includ ambele responsabilitate politică şi financiară semnificativă.

Prima responsabilitate este dezvoltarea unei noi Uniuni a Competențelor. Aceasta este prima dată când Comisia va avea un portofoliu dedicat pentru competențe, care se concentrează pe educație cu accent pe piața muncii. Aceasta reflectă rolul competențelor atât pentru o tranziție justă, cât și pentru competitivitatea industriilor noastre.

Activitatea privind competențele se va concentra pe investiții, păstrarea competențelor, perfecționarea și recalificarea și dezvoltarea Spațiului European al Educației și o inițiativă privind portabilitatea competențelor. Deși înainte ca aceste politici să fie deconectate, semnificația lor înseamnă că acestea trebuie dezvoltate de un Membru al Colegiului, bazându-se pe diferite elemente – de la recunoașterea calificărilor până la educația și formarea profesională.

A doua parte de bază este responsabilitatea pentru Pilonul European al Drepturilor Sociale. Acesta este portofoliul care conduce la consolidarea economiei sociale de piață. Portofoliul va supraveghea mai multe inițiative emblematice, inclusiv managementul algoritmic, dreptul la deconectare, foaia de parcurs pentru locuri de muncă de calitate sau strategia de combatere a sărăciei. Va analiza impactul digitalizării pe piața  muncii. Portofoliul este de asemenea în fruntea dialogului social, lucrând cu reprezentanții sindicatelor și angajatorilor europeni, și continuarea cu un nou Pact European pentru Dialog Social.

În plus, portofoliul urmărește abordarea factorilor structurali și a impactului shimbărilor demografice. În acest sens, portofoliul va fi responsabil pentru implementarea Demography Toolbox și creşterea participării pe piaţa muncii.

În cele din urmă, portofoliul conduce programul Erasmus+, unul dintre cele mai de succes și vizibile din programe din Europa, care trebuie consolidat în continuare, astfel încât mai mulți oameni de toate vârstele și medii diferite să poată beneficia de un plasament în altă țară europeană.

Acest portofoliu este unul dintre cele mai substanțiale în ceea ce privește finanțarea UE, cu mize semnificative în următorul cadru financiar multianual. Include responsabilitatea pentru Fondul Social European Plus, Social Fondul pentru Climă și Erasmus+, care reprezintă aproape o cincime din bugetul UE.

Portofoliul are responsabilități legislative în domeniile liberei circulații a lucrătorilor și legislației sociale, modelând legislația UE în domeniul muncii și legislația privind mobilitatea forței de muncă. Include, de asemenea, executarea responsabilități în domenii precum salariul minim, munca pe platforme, timpul de lucru și sănătatea ocupațională si siguranța. De asemenea, se concentrează în mod semnificativ pe coordonarea politicilor Statelor Membre în domeniile ocupării forței de muncă, educație și formarea profesională.

Greutatea intituțională

Persoana responsabilă cu acest portofoliu va lucra cu serviciile Comisiei care se ocupă de ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, precum și cei care lucrează în educație. Portofoliul presupune și coordonarea unei serii de agenții descentralizate, inclusiv Autoritatea Europeană a Muncii.

Instituțional, responsabilul acestui portofoliu va reprezenta Colegiul în două formațiuni de Consiliu:

Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO) și Formațiunea Educație, Tineret, Cultură și Sport a Consiliul (EYCS). Ei vor fi principalul omolog al miniștrilor ocupării forței de muncă, drepturi sociale și educație și, în Parlamentul European principalul omolog pentru Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) și al Comisia pentru Cultură și Educație (CULT).