Salariile pe înțelesul tuturor

Legea salarizării a adus schimbări majore în felul în care angajaților din România le este stabilit salariul net  și brut. Care sunt acestea?

Astfel, legea nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice și evoluția pensiilor publice în România a prevăzut creșteri ale salariilor, dar și o normalizare a remunerațiilor din țara noastră, în special atunci când vorbim despre sume exorbitante.

Medicii au cel mai mult de câștigat în legătură cu salariul de bază brut. De exemplu, dacă un  medic primar de gradul 5 (cel mai mare grad pentru un medic primar), avea salariul brut de 5 616 lei în decembrie 2017. La 1 ianuarie 2018 acesta i-a crescut la 7 020 lei, iar din martie la 15 565 lei.

Citește și: Un economist celebru a venit în România să ne învețe secretele meseriei

Totuși, creșterile reale ale salariului net sunt mai mici decât lasă impresia aceste sume, iar cauza pentru acest fapt este trecerea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Pe scurt, asta înseamnă că se rețin mai mulți bani din salariile românilor.

Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime avea în decembrie 2017  un salariu brut de 6 049 lei, în ianuarie 2018 a ajuns la 7 561 lei, iar în martie 2018 crește la 9 074 lei.

Măsura a fost corectată de angajatori prin majorarea salariilor brute (de la 1 450 de lei la 1 900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2018).

Temerea managerilor din România

Totuși, managerii companiilor din România se tem de scăderea profiturilor. Un raport lansat de Valoria și realizat în parteneriat cu Doingbusiness.ro arată că numărul este de două ori mai mare decât la începutul anului 2017.

„Apetitul pentru investiții continuă să se erodeze, pentru majoritatea respondenților creșterea salariului minim afectează profitabilitatea, iar încrederea că 2018 va fi mai favorabil decât 2017 este la cote extrem de scăzute”, a declarat un expert în Tendințe și Tehnologii Emergente, coautor al cercetării, Constantin Măgdălina.

Citește și: Femeile şi banii. Analiza unui consultant economic

Chiar și în aceste condiții, studiul prognozează creșteri ale cifrei de afaceri pentru 24% dintre firmele de IT și 37% dintre firmele din industria farmaceutică și de sănătate (o creștere de 10-20%).

Elena Badea este de părere că Românii au mai puțină încredere în mediul de afaceri

„La început de 2018 constatăm deprecierea sentimentului de business comparativ cu începutul anului 2017. Acolo unde apar, creșterile sunt fie marginale, fie pe paliere inferioare. Se adâncește neîncrederea în favorabilitatea evoluțiilor economice în 2018 față de 2017”, a declarat Elena Badea, managing partner la Valoria.

Legat de numărul de angajați, 24% dintre companiile românești nu se așteaptă la nicio creștere în anul 2018. Cel mai important lucru este că nivelul salariilor ar putea să crească în 17% dintre cazuri, conform datelor oferite de studiu

Ceea ce afectează cel mai mult companiile este scăderea estimată a profiturilor (70% dintre firme împărtășesc această opinie). În același timp, doar 1% dintre firmele care au participat la studiu sunt îngrijorate de intrarea în insolvență sau de suspendarea temporară a activității.

Provocări pentru companii

Cele mai importante provocări pentru companii la începutul anului 2018 sunt: schimbările din domeniul fiscal (62%), lipsa forței de muncă (59%), creșterea productivității (37%), motivarea salariaților (25%) și creșterea costurilor (21%).

Citește și: Dezvăluiri din imperiul Bitcoin. Ce a făcut așa-zisul inventator al monedei virtuale?

În ciuda tuturor problemelor, Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Lia Olguța Vasilescu, a făcut o serie de precizări despre noua lege a salarizării, prin care speră să liniștească populația sceptică.

Astfel, salariile demnitarilor au scăzut, în urma unei ordonanțe de urgență a Guvernului, din 2015, cu sume cuprinse între 20 și 40% din total. De exemplu, la 1 iulie 2017, salariul președintelui a scăzut de la 21 540 lei brut (15 108 lei net), la 17 400 lei brut (12 204 lei net).

De la președinte în jos

Salariul președintelui este important, în contextul în care el determină nivelul maxim în sistemul bugetar.

În momentul apariției legii, mai mulți bugetari aveau salarii peste Președintele României, în special cei cu funcții de conducere cărora li s-au ajustat veniturile. Totodată, deoarece raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu este de 1 la 12 (care ajunsese și la 1 la 18), scăderea unor salarii mari a fost necesară, în ton cu legislația țărilor din Uniunea Europeană, anunță Ministrul Muncii.

Citește și: Eurostat: Cele mai bune valori din ultimii 10 ani!

Unul dintre principiile pe care se bazează noua lege a salarizării este și acela al plății egale pentru munca egală. Această necesitate a venit în condițiile în care, de exemplu, un consilier de ministru de la Ministerul Economiei avea un salariu de 4 477 de lei, iar un consilier de la Ministerul Sănătății avea 12 000 de lei.