Olimpiada de iarnă care s-a desfășurat la Pyeongchang (Coreea de Sud) reprezintă o demonstrație de forță, ce etalează în fața lumii întregi incredibila putere economică și mai ales inteligența națiunii coreene.

Citește și: Cum decodificăm ultimul discurs al lui Putin. Cât e adevăr și cât campanie electorală?

DUPĂ 30 DE ANI

Două erau provocările majore cu care s-au confruntat gazdele coreene: prima ținea de faptul că această Olimpiadă venea după degradanta experiență de la Soci de acum patru ani (costuri uriașe, organizare defectuoasă, politizare excesivă – toate acestea sunt recordurile negative ale găzduirii rusești a Olimpiadei de iarnă din 2014), iar a doua ținea de situația tensionată din Peninsula Coreeană, cu un stat înarmat până-n dinți (Coreea de Nord) gata să declanșeze un război irațional în orice clipă. Guvernul de la Seul a manevrat cu înțelepciune și maturitate și a redat Olimpiadei grandoarea și sportivitatea tradiționale.

Simbolic vorbind, Coreea revine în prim-planul sportului mondial după exact 30 de ani: acum trei decade, în 1988, a organizat o Olimpiadă de vară la Seul. Tot simbolic, aceste două Olimpiade (din 1988 și din 2018) marchează evenimente importante din țară (în 1987, cu doar un an înainte de prima Olimpiadă, se ținuseră primele alegeri prezidențiale libere, iar în prezent națiunea de-abia a trecut prin experiența democratică a „protestelor lumânărilor”, pentru punerea sub acuzare a fostei președinte Park Geun-hye), precum și reconcilieri istorice (în 1988 s-a ținut prima Olimpiadă a „împăcării”, după boicoturile de la Moscova, din 1980, și Los Angeles, din 1984, iar în 2018 Olimpiada a detensionat semnificativ situația din Peninsula Coreeană).

Cu toate acestea, principala realizare a guvernului de la Seul o reprezintă redarea Olimpiadei către deținătorul de drept, sportul.

În ultimii ani, două dintre Olimpiade au adus costuri insuportabile pentru organizatorii Brazilia (Rio de Janeiro, 2016) și Rusia (Soci, 2014). Olimpiada de la Soci a costat incredibila sumă de peste 50 de miliarde de dolari, record al tuturor timpurilor, cu peste 5 miliarde de dolari mai mult decât ediția de vară a Jocurilor de la Beijing (2008).

Citește și: Donald Trump se va întâlni cu Kim Jong Un

Cu 13 miliarde de dolari, Olimpiada de la Pyeongchang devine a doua cea mai scumpă ediție de iarnă (după Soci), dar aduce și normalitatea, demonstrând că organizarea unui astfel de eveniment poate fi și economic viabilă, nu doar o manifestare a puterii unei națiuni. Cu toate că bugetul inițial a fost dublat (s-a plecat de la 7 miliarde de dolari), totuși costul final devine rezonabil și credibil, mai ales că totul a funcționat perfect: transportul, cazarea, starea pârtiilor sau a patinoarelor, instalațiile etc.

Olimpiada coreeană a făcut uitate imaginile dezolante cu „elefanții albi” de la Rio (bazele sportive rămase în paragină după Olimpiadă pentru că brazilienii nu au mai avut bani să le mențină funcționale).

OLIMPIADA ÎN BANI

Cea de-a 32-a Olimpiadă a stat sub semnul „noilor orizonturi” (mottoul ofertei câștigătoare a coreenilor) și este abia a treia ediție a jocurilor găzduită în Asia. Districtul se află la cota 700 deasupra nivelului mării, cotă considerată optimă pentru viața umană și, tocmai de aceea, denumită „Happy 700”.

Pyeongchang este a doua cea mai puțin populată gazdă de Olimpiadă  (43 700 de locuitori), după gazda din 1994, Lillehammer (Norvegia), și se află la 180 km sud-est de capitala Seul și la doar 80 de kilometri de zona demilitarizată de la granița cu Coreea de Nord, o țară de 22 de ori mai săracă decât Coreea de Sud și un adevărat pol al sărăciei globale!

Guvernul de la Seul a investit peste 6 miliarde de dolari numai pentru dezvoltarea infrastructurii de transport și va primi înapoi de la Comitetul Olimpic Internațional mai puțin de 1 miliard de dolari.

Accesul la Olimpiadă nu este pentru săraci: cel mai ieftin bilet a costat 18 dolari (72 de lei), dar jumătate dintre bilete au costat peste 75 de dolari (300 de lei). Un bilet la ceremonia de deschidere a costat 555 de dolari
(2 220 de lei), iar cel mai scump bilet a fost aproape 900 de dolari (3 600 de lei), în vreme ce costul minim pentru un pachet turistic de trei nopți a fost de 8 000 de dolari. Stadionul olimpic, cu o capacitate de 35 000 de locuri, a costat, însă, doar 60 de milioane de dolari, sumă pentru care un primar al Bucureștiului nici nu s-ar da jos din pat.

3 000 de sportivi (dintre care 1 300 de femei) din peste 90 de țări s-au întrecut pentru peste 170 de medalii la competițiile masculin și peste 130 la cele feminine; delegația americană (244 de sportivi) a fost cea mai mare prezentă vreodată la o Olimpiadă de iarnă, iar Coreea de Nord a avut doar 22 de sportivi, în vreme ce 169 de ruși au primit aprobări excepționale pentru a concura după interzicerea participării țării lor la Jocuri.

Guvernul de la Seul a cheltuit 2,6 milioane de dolari din bugetul Ministerului Reunificării pentru a le permite nord-coreenilor să participe la aceste jocuri, dintre care peste 200 000 de dolari au costat cazarea și transportul sportivilor, cea mai mare parte a sumei fiind destinată cheltuielilor necesitate de prezența orchestrei, majoretelor, jurnaliștilor și performerilor taekwondo (424 de persoane cazate la hoteluri de cinci stele) din Nord care au participat la eveniment. Costul aferent cazării demnitarilor nord-coreeni a fost plătit separat de la bugetul de stat, inclusiv cel destinat lui Kim Yo Jong, sora lui Kim Jong Un.

Citește și: Ce contează cel mai mult pentru BOGAȚII lumii?

Prin aceste sume cheltuite, Seulul a realizat cea mai mare investiție într-o excursie organizată pentru un grup de nord-coreeni, depășind recordul de până acum (1 milion de dolari pentru excursia la Busan a peste 650 de nord-coreeni). Oricum, sumele respective sunt mici în raport cu bugetul anual (900 de milioane de dolari) al Fondului Special de Cooperare Inter-Coreean pe care Ministerul Reunificării de la Seul îl are pentru 2018.

Performanțele sportivilor din Nord au fost mediocre, nimeni nu a urcat mai sus de locul 13, iar echipa comună Nord-Sud feminină de hochei (mândria unioniștilor coreeni) a pierdut toate cele cinci meciuri disputate, încasând 28 de goluri și înscriind numai două.

Clasamentul celor 27 de țări care au cucerit cel puțin o medalie la această ediție a Jocurilor Olimpice se încheie cu liliputana Liechtenstein și nu include (așa cum ne-am obișnuit, din păcate) România, singura țară mare europeană care, deși blagoslovită de Dumnezeu cu munți falnici și cu zăpadă din belșug, trăiește rușinea de a nu conta la Olimpiade…

Sporturile de iarnă sunt destinate numai celor bogați

Jocurile Olimpice de la Pyeongchang au fost copios dominate de norvegieni, care au acumulat 39 de medalii (dintre care 14 de aur), la mare distanță de germani (31 de medalii, tot 14 de aur), canadieni (29 medalii, 11 de aur) și americani (23 medalii, doar 9 de aur). Aceste națiuni sunt urmate de altele la fel de bogate: Olanda, Suedia, Elveția, Franța, Austria.

Gazdele coreene s-au situat pe un onorant loc 7 (17 medalii, 5 de aur).

Rivalii japonezi – 13 medalii, 4 de aur.

Italia – 10 medalii, 3 de aur, pentru o țară ce altădată era o forță a sporturilor de iarnă.

Pe locul 14 au venit cehii, primii dintre est-europeni – 7 medalii, 2 de aur.

Prima țară din afara clubului bogaților, Belarus – 3 medalii, 2 de aur –, s-a clasat pe locul 18.

„Rușii aprobați” – 17 medalii, doar două de aur însă.

Dintre estici, slovacii, polonezii, slovenii, ucrainenii și chiar ungurii au reușit să câștige câte o medalie de aur, terminând printre primele 25 de națiuni olimpice. Finlanda a obţinut 6 medalii, doar una de aur.

OLIMPIADA CA BUSINESS

• Coca-Cola a fost, pentru a 22-a oară (din 34 ediții – ce record!), partenerul oficial al Jocurilor.
• VISA a avut la dispoziție     peste 1 000 terminale de vânzare contactless.
• Rețeaua de televiziune NBC a plătit 4,4 miliarde de dolari pentru drepturile de televiziune și încă 7,6 miliarde de dolari pentru drepturile de televiziune din perioada 2021-2032!
• Totul pentru a oferi 2 400 de ore de sport (iarăși un record), filmate cu peste 450 de camere, unui număr impresionant de 5 miliarde de telespectatori din peste 200 de țări.
• De altfel, numai din vânzarea de publicitate, NBC a încasat aproape 1 miliard de dolari.