Senatul a adoptat propunerea MJ privind sancţionarea judecătorilor şi procurorilor

Proiectul de lege a fost susţinut în plenul Senatului de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care a insistat asupra necesităţii instituirii unor reglementări clare în ceea ce priveşte sancţionarea magistraţilor, invocând inclusiv monitorizarea Comisiei Europene pe acest domeniu prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare. În cadrul dezbaterilor din Senat, social-democratul Dan Şova a solicitat în numele grupului PSD retransmiterea proiectului de lege la Comisia juridică pentru a fi reanalizat. “Eu cred că prin puterile acordate ministrului Justiţiei ar putea să ne facă să regretăm că am dat ministrului Justiţiei nişte puteri pe care nu le-a avut niciodată în istoria României, nici pe vremea lui Gheorghiu Dej”, a susţinut Şova, anunţând totodată că PSD va ataca la CCR dacă proiectul de lege va fi adoptat de plen în forma propusă de minister. Propunerea de retransmitere la Comisia juridică făcută de Şova a fost respinsă, iar la propunerea liderului grupului parlamentar PDL, Cristian Rădulescu, s-a decis ca votul asupra proiectului de lege să fie unul secret electronic.

Singurul amendament admis înlocuieşte, la capitolul abaterilor disciplinare, sintagma “atitudini irevenţioase” cu “atitudini nedemne” în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, celălalt personal al instanţei sau al parchetului în care funcţionează, inspectori juridiciari, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau reprezentanţi ai altor instituţii.

Proiectul de lege prin care se aduc modificării Statului judecătorilor şi procurorilor şi Legii CSM, printre care şi definirea noţiunii de exercitare a funcţiei cu rea credinţă şi introducerea condiţiei bunei reputaţii drept cerinţă de de acces în funcţie, a fost respins, pe 5 decembrie, de Camera Deputaţilor. Proiectul de act normativ a primit 119 de voturi “pentru”, 91 împotrivă şi 7 abţineri, în condiţiile în care pentru adoptarea lui ar fi fost nevoie de 166 de voturi, având caracter organic.

Reprezentanţii Opoziţiei, printre care Aura Vasile (PSD) şi Bogdan Niculescu Duvăz (PSD), nu au fost de acord cu dezbaterea şi votarea acestui proiect din cauza lipsei unui raport din partea comisiilor de specialitate. Mai mult, Alina Gorghiu(PNL), a susţinut în cadrul dezbaterilor că proiectul nu este bine construit. “Vorbeşte doamna Barna despre buna reputaţie la intrarea în profesie, nu există definit juridic conceptul de bună reputaţie. Oameni buni! Eu dacă vreau să mă raportez la ceva, să adopt un comportament  normal, responsabil, care să fie acela definit de legiuitor ca bună reputaţie, nu am cărui comportament să mă circumscriu, pentru că el nu este definit de lege, este un criteriu subiectiv la intrarea în profesie”, a subliniat Gorghiu neajunsurile din legea de modificare a Statului judecătorilor şi procurorilor şi a legii CSM.

Tot referitor la proiect, Gorghiu a mai făcut referire, printre altele, “la posibilitatea sancţionării  judecătorilor în cazul în care nu adoptă hotărâri  în conformtate cu deciziile ÎCCJ în cazurile recursurilor în interesul legii sau deciziilor CCR”.

Deputatul a mai criticat şi faptul că, potrivit proiectului,  un inspector poate verifica un judecător. “Cum poate să aprecizeze un inspector dacă raţionamentul unui magistrat este sau nu greşit? Ce facem? Rejudecăm toate hotărârile  irevocabile din dosare?”, s-a întrebat Gorghiu.

Ministerul Justiţiei, cel care a iniţiat proiectul,  susţine că pentru ca reglementarea în materia răspunderii disciplinare a magistraţilor să poată răspunde în mod adecvat diverselor situaţii practice este necesară extinderea sferei abaterilor disciplinare, astfel că s-a decis includerea în această categorie a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcţiei, ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care în prezent nu sunt sancţionate, ori nu sunt sancţionate sub nomen juris propriu.

Astfel, principalele măsuri propuse prin proiectul de lege vizează extinderea sferei abaterilor disciplinare, modificarea prevederilor legale ce reglementează sancţiunile disciplinare aplicabile judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la 6 luni, definirea noţiunii de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă şi introducerea condiţiei bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie.

În acest sens, proiectul prevede ca în Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, să fie introdus un nou articol, care defineşte cele două noţiuni, astfel: “(1) Există rea – credinţă atunci când judecătorul sau procurorul încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual. (2) Există gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav şi nescuzabil, normele de drept material sau procesual”.

Pe de altă parte, proiectul de lege urmăreşte consolidarea instituţională a Inspecţiei Judiciare, care ar urma să beneficieze de personalitate juridică. Conform proiectului, Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale şi îndeplineşte, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate.

Inspecţia Judiciară urmează a fi condusă de un inspector şef, ordonator principal de credite, ajutat de un inspector şef adjunct. Inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct sunt numiţi de plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe un mandat de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, în urma unui concurs organizat de CSM. Concursul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.

De asemenea, inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către plenul Consiliului în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit extern independent, care are ca obiect evaluarea calităţii managementului Inspecţiei Judiciare.

Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 8 ani în magistratură şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare.

Totodată, proiectul prevede extinderea sferei titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, “ceea ce reprezintă o soluţie echilibrată, având în vedere necesitatea întăririi disciplinei profesionale”, potrivit expunerii de motive. Astfel, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar în cazul procurorilor, acţiunea disciplinară poate fi exercitată de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În fine, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un magistrat-asistent, se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar.

Proiectul MJ propune şi reglementarea primară a atribuţiile inspectorilor judiciari în materie, precum şi consacrarea dreptului acestora de a exercita acţiunea disciplinară şi de a uza de calea de atac împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al  Magistraturii pronunţate în materie disciplinară. “Cu toate acestea, având în vedere că inspectorul judiciar se află într-o structură ierarhică, rezoluţiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul şef, cu posibilitatea acestuia de a modifica soluţia, în scris şi motivat”, se mai arată în documentul citat.

Pe de altă parte, în vederea asigurării imparţialităţii, proiectul prevede că modul de repartizare a sesizărilor şi a dosarelor disciplinare către inspectorii judiciari se face în sistem computerizat sau în alt mod care asigură repartizarea aleatorie a dosarelor.