Singurul premier care a spus Bruxelles-ului „N-am venit aici să dau socoteală!” cere votul românilor pentru a deveni deputat

În mod ironic, Viorica Dăncilă a început să fie mai prețuită abia după ce nu a mai fost premier. Oamenii au înțeles miza linșajului și „desfigurării” publice la care a fost supusă în timpul mandatului ei de premier: deși numită prin acordul lui Liviu Dragnea, devenise independentă de acesta și se contura drept lider care se bătea pentru cauzele naționale, uneori în detrimentul intereselor străine, care prevalau în mod obișnuit în administrațiile de la București. Prea elegantă și prea moderată, ea a fost înfrântă, în final, de agresivitatea adversarilor. Vrea să se reîntoarcă acum, în Parlamentul României, pe listele unui partid suveranist. A explicat de ce, pentru Q Magazine.

• Coiful de la Coțofenești și brățările dacice se întorc acasă
• Simina Tănăsescu: Digitalizarea excesivă este un pericol
• După 25 de ani, Burj Al Arab intră în renovare
• De la americani vine lumina…verde! Bogdan Ivan anunță redeschiderea Rafinăriei Petrotel deținută de ruși
• Peter Magyar: Vom suspenda serviciul de știri al presei publice

„MARCEL CIOLACU ÎȘI PLĂTEȘTE DATORIILE”

Ați anunțat recent că veți candida din partea Partidului Național Conservator Român la Camera Deputaților, pentru circumscripția București. De ce?

Îmi pasă de România, de aceea am luat decizia să mă alătur lui Cristian Terheș și să candidez din partea Partidului Național Conservator Român pentru funcția de deputat în Parlamentul României.

Gândul meu este la viitorul țării, la copiii și la tinerii care se vor uita către noi și ne vor întreba ce am făcut noi pentru ei.

Am intrat în această luptă având convingerea că putem să schimbăm direcția greșită în care merge România. Cred în valorile conservatoare și sunt sigură că forța suveranist-conservatoare formată în jurul Partidului Național Conservator Român va transforma România într-o țară mult mai puternică și prosperă.

De ce candidați pentru un partid conservator și nu pentru PSD? Am văzut că Marcel Ciolacu i-a recuperat pe Sorin Grindeanu, pe Victor Ponta etc. Ați avut o discuție în acest sens cu președintele PSD? De ce credeți că pe dumneavoastră nu v-a vrut înapoi?

În primul rând, eu nu sunt o persoană care a așteptat să fie pusă undeva de cineva, așadar nu aștept să mă sune domnul Ciolacu. De-a lungul vieții mele, profesionale am câștigat prin muncă toate pozițiile pe care le-am ocupat.

Actuala conducere a PSD s-a îndepărtat foarte mult de valorile social – democrate pe care le-am împărtășit și eu, dar, mai ales, a transformat partidul într-o entitate politică masculină.

În actualul PSD femeile nu mai sunt reprezentate semnificativ în structurile de conducere, fapt care denotă că actualul PSD nu înțelege importanța pe care o au participarea și contribuția reală a femeilor la guvernarea unei țări.

Marcel Ciolacu și persoanele de care s-a înconjurat au înscris partidul pe panta obscurantismului în care bărbații conduc, femeile având roluri decorative și asta doar pentru că legislația îi obligă să le asigure o reprezentare. Ca dovadă, PSD-ul pe care îl cârmuiesc a adâncit sărăcia românilor, a crescut dramatic datoria publică, a făcut un dezastru din reforma pensiilor și o confuzie totală din politica fiscală.

Cât despre „recuperarea” lui Victor Ponta sau a lui Sorin Grindeanu, explicația rezidă în faptul că a venit momentul în care Marcel Ciolacu își plătește datoriile. Acesta are numele pe buletinul de vot pentru prezidențiale pentru că este președintele PSD. Iar președinte al PSD a devenit punând în mișcare o lovitură de palat al cărei prim pas a fost acea moțiune de cenzură care a destituit Guvernul Dăncilă în octombrie 2019. O moțiune de cenzură care, ne aducem aminte cu toții, nu ar fi întrunit majoritatea fără sprijinul sau trădarea, depinde din ce tabără privești lucrurile, unora dintre membrii PSD. În acest fel a primit domnul Ciolacu partidul, aranjând împreună cu unii dintre prietenii săi debarcarea mea. Iar acum, firește, cei care l-au sprijinit sunt răsplătiți și puși pe listele parlamentare.

Candidez pentru Camera Deputaților pentru că îmi doresc să fac multe lucruri pentru țară. M-am alăturat Partidului Național Conservator Român pentru că mă regăsesc în principiile acestui partid, iar Cristian Terheș, președintele partidului, este un lider care iubește România și a demonstrat că poate să lupte pentru țară și pentru interesul românilor.

PSD-ul de azi are și o componentă suveranistă sau nu?

Legat de componenta suveranistă, este foarte important ca oamenii să înțeleagă ce reprezintă cu adevărat aceasta și să nu se lase păcăliți de spectacole grotești puse în scenă prin Parlamentul European.

La PSD am văzut slugărnicie și lipsă de viziune strategică și geo-politică, nu o atitudine demnă care să susțină interesele majore ale României.

Premierul a anunțat entuziasmat portofoliul de comisar european pe care l-a negociat personal, căzând pradă umorului involuntar pentru aceia care înțeleg ce greutate și influență au în realitate cele obținute.

Amintiți-vă discursul meu de la Strasbourg, în care am spus că nu am venit să dau socoteală și că am venit din respect și cer același respect pentru România și pentru poporul român. Ați mai văzut vreun lider politic român care să pună problema în asemenea manieră, care să dea dovadă atât de demnitate, cât și de putere?

Ni-l amintim cu toții! A fost, pentru mulți, momentul de vârf al carierei dumneavoastră ca premier, alături de acela în care nu ați cedat presiunilor cancelarului german Angela Merkel.

Eu nu am mai văzut o astfel de poziție demnă decât la Cristian Terheș, un europarlamentar care apără cu adevărat interesele României. Majoritatea fac doar exerciții de PR politic, iar declarațiile lor nu sunt dublate de implicare și de reușite concrete pentru România.

În mandatul meu, am redus TVA-ul la produsele tradiționale la 5%, în timp ce „patriotismul economic” al lui Ciolacu a dus TVA-ul pentru aceste produse la 9%.

Nu am văzut nicio luptă la Bruxelles pentru a rezolva problemele agricultorilor români, de exemplu. Nu am văzut pe nimeni din „noul PSD” să se zbată pentru rectificarea PNRR-ului elaborat dezastruos de ministrul USR Ghinea. Eu cred că PSD trebuia să negocieze nu numai plafonul de 9,4% la pensii din PIB, ci și măsurile pentru microîntreprinderi, agricultură și pentru alte chestiuni care sunt de importanță majoră pentru economie și pentru dezvoltarea economică.

„Amintiți-vă discursul meu de la Strasbourg, în care am spus că nu am venit să dau socoteală și că am venit din respect și cer același respect pentru România și pentru poporul român. Ați mai văzut vreun lider politic român care să pună problema în asemenea manieră, care să dea dovadă atât de demnitate, cât și de putere?” Foto Mihail Oprescu

SINGURUL PREMIER CARE A REDUS DATORIA PUBLICĂ A ȚĂRII

Sunteți prima femeie prim-ministru pe care a avut-o România. Un rol onorant, dar și greu. Cum priviți retrospectiv mandatul dumneavoastră?

Forță, echilibru, adevăr și credință sunt cuvintele care definesc mandatul meu de prim-ministru.

Am apărat mereu fără frică interesele României și am încercat să aduc echilibru și consens în politică și în societate. Am credință în Dumnezeu și îmi iubesc țara. Am muncit mereu cu gândul la oameni și la ce pot face bine pentru ei. Sunt convinsă că românii au văzut acest lucru.

Vă raportați la un moment definitoriu din mandatul dumneavoastră de prim-ministru?

România a fost apreciată pentru realizările pe care le-am avut cât timp am deținut președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în timpul mandatului meu de prim-ministru. Am dovedit eficiență și am fost lăudați pe plan european. M-am bucurat să văd că România este în prim-plan și că este respectată. Suntem o țară puternică și trebuie să ne comportăm ca atare.

În timpul mandatului dvs. datoria publică se diminuase, în timp ce acum am ajuns cu ea la aproape 60%. Cum vă explicați performanța dumneavoastră de atunci și situația ulterioară?

Pot să vă exemplific cu date comparative: în timpul mandatului meu, am redus datoria publică a României cu trei procente. De la o datorie publică de 373 de miliarde de lei în 2019, am ajuns să avem în 2024 o datorie publică de aproximativ 915 miliarde de lei. Au îndatorat țara în patru ani aprope de trei ori mai mult decât în 30 de ani, cu bani împrumutați în numele nostru, al românilor.

România a devenit o țară care nu se mai bazează pe propria economie, ci o țară care funcționează pe împrumuturi, pe datorie.

Sunt singurul prim-ministru care a redus datoria publică a țării. Sunt prim-ministrul care nu a vândut nimic, ci a cumpărat pentru România.

Este adevarat că aveam un program de guvernare foarte bine lucrat, pe care l-am respectat cu strictețe. Pentru mine, programul de guvernare a fost o foaie de parcurs cu puncte precise, pe care le-am bifat punct cu punct.

Dacă în timpul mandatului meu de premier România funcționa pe baza unui program economic clar, bine stabilit, acum suntem ca o barcă în derivă, funcționăm pe datorie, nu avem o direcție economică precisă, ceea ce este grav.

Pe lângă fondurile europene absorbite de România, am fost foarte atentă cu bugetul României, cu investițiile făcute și am susținut mediul privat, care este motorul dezvoltării economice. Am susținut parteneriatul public-privat, ce a constituit o altă sursă de venit pentru investiții. Am scăzut cât s-a putut din taxe și am introdus facilități pentru anumite domenii ca să se poată dezvolta, ulterior aceste măsuri bune au fost eliminate sau stagnate.

În timpul mandatului meu de prim-ministru, am impozitat cu 2% cifra de afaceri a multinaționalelor, pentru a susține capitalul românesc.

Am luptat pentru transparență, acum asistăm la o lipsă totală de transparență, dar și de asumare.

Să ne amintim că, în 2023, guvernul condus de Marcel Ciolacu a fost singurul guvern de după 1989 care nu a făcut rectificare bugetară, iar consecințele au fost grave. Guvernul condus de iresponsabilul domn Ciolacu a funcționat din fondul de rezervă.

Ce a reținut prim-ministrul care a declarat în Parlamentul European „n-am venit aici să dau socoteală”, fapt care a rămas memorabil, de la premierii care v-au urmat în funcție?

Într-adevăr, am avut un discurs în care mi-am dorit să arăt că reprezint România cu fruntea sus, că ne asumăm un rol important în cadrul Uniunii Europene și că dăm dovadă de demnitate în cadrul Parlamentului European.

Și am spus „nu” Angelei Merkel pe proiectul Nordstream 2, când România deținea președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru că sporea puterea de influență energetică a Rusiei peste Europa, obiectul de negociere fiind accederea în Schengen.  

Francois Mitterand spunea că cel mai important cuvânt în politică este „Nu”

Mulți dintre premierii care mi-au urmat în funcție au dat dovadă de slugărnicie și de lipsă de demnitate la întâlniri cu oficialii altor țări, iar cel mai grăitor exemplu este incapacitatea de a negocia intrarea în spațiul Schenhen, deși au existat momente prielnice în care nu era nevoie decât de curaj.

Nu am văzut niciun lider dintre cei care au venit după mine care să spună „nu” atunci când a venit vorba de a apăra interesul României.

Din contră, am văzut prim-miniștri care nu știu cum funcționează instituțiile europene, pentru că nu este suficient doar să te întâlnești cu președintele Comisiei Europene și să faci o poză cu acesta.

Moment din timpul unei ședințe de lucru în biroul de premier al Vioricăi Dăncilă Foto Mihail Oprescu, Q Magazine

Eu cred că trebuie să cunoști protocolul, pentru că totul la Bruxelles se bazează pe negociere, iar liderii noștri nu știu ce înseamnă negocierea. Când soliciți ceva, trebuie să dai ceva la schimb. De exemplu, atitudinea avută față de Ucraina. Da, noi trebuia să ajutăm Ucraina, dar, în marja susținerii acordate, trebuia să cerem și noi ceva în schimb. De exemplu, grânele ucrainene să treacă prin România, însă infrastructura din România trebuia susținută și dezvoltată cu fonduri europene.

Un alt exemplu – portofoliul de comisar pentru Parlamentul European. Negocierea trebuia făcută pentru un portofoliu care să acopere chestiuni importante pentru România, cum ar fi extinderea sau migrația și categoric momentul prielnic era când am oferit susținerea pentru Ursula von der Leyen, nu după votul din Parlament.

Ceea ce a făcut Marcel Ciolacu nu a fost o negociere, ci acceptarea unui portofoliu lipsit de relevanță, pierzând, totodată, o ocazie uriașă de a demonstra că România este o voce puternică și stabilă în regiune.

Eu cred că liderii trebuie să aibă această artă a negocierii, pe care noi am învățat-o în Parlamentul European: când ți se cere ceva, trebuie să ceri și tu ceva pentru țara ta. Aici avem exemplul negativ al lui Ludovic Orban, care a spus că „facem cadou un comisar pentru grupul PPE”.

Nu trebuie să facem cadouri, trebuie să obținem lucruri pentru România.

„Nu am vândut nimic, chiar am cumpărat pentru România, spre exemplu, statul român a devenit acționar majoritar la Damen Mangalia și am cumpărat Vestmoldtransgaz.”

CIFRE, MAI MULT DECÂT O MIE DE CUVINTE

În cifre, ce performanțe ați realizat ca premier?

Așa cum am precizat anterior, sunt primul premier care a scăzut datoria publică a României de la 37% din PIB la 34% din PIB.

Sunt prim-ministrul care nu a vândut nimic, ci a cumpărat pentru România.

În timpul mandatului meu, inflația era de 2,1%; vedem ce nivel a atins inflația acum. În același timp, puterea de cumpărare crescuse cu 60% în 2019.

Șomajul a coborât la un nivel minim istoric de 3,03% în 2019, de la o rată de 4,82%, în 2016.

Salariul minim a crescut de la 1.250 de lei la 2.080 de lei pentru cei fără studii superioare, la 2.350 de lei pentru cei cu studii superioare şi la 3.000 de lei pentru cei care lucrează în construcţii.

Pensiile cu crescut per total cu 60%, atât ca urmare a creșterilor succesive ale punctului de pensie, de la 871,7 lei în 2016 la 1.265 de lei în 2019 (plus 45%), cât și datorită scutirii tuturor pensiilor de CASS, a scutirii de impozit pentru pensiile mai mici de 2.000 de lei și a reducerii impozitului de la 16 la 10% pentru pensiile mai mari de 2.000 de lei.        

Pensia minim garantată a crescut de la 400 de lei la 704 lei. Plus 76%!

Numărul persoanelor aflate în deprivare materială severă a scăzut de la 4,7 milioane de persoane în decembrie 2016 la 2,5 milioane de persoane în iunie 2019.

Creșterea consistentă a salariilor corpului medical, până la niveluri comparabile cu cele din Europa Occidentală (am crescut salariile medicilor la 4.000 de euro), a diminuat exodul medicilor și al asistenților medicali.

Venituri sporite pentru profesorii, personalul din administrație, cel din sistemul de apărare și ordine publică, ca urmare a aplicării legii salarizării unice.

În timpul guvernării, în 2018, rata abandonului școlar timpuriu a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.

Au fost recalculate pensiile pentru oamenii care au lucrat în grupa I de muncă, în urma cărora beneficiarii – peste 80.000 de persoane – au avut creșteri de venit consistente.

Înghețarea prețului la gaze și la energie electrică, în scopul protejării consumatorilor casnici, la 68 lei/Mwh și introducerea unui impozit de 2% pentru multinaționalele din energie și gaze naturale, pentru a putea susține acestă decizie.

Facilitarea accesului la medicamente pentru persoanele cu dizabilități și pentru femeile însărcinate.

Creșterea indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitori; creșterea indemnizației veteranilor de război cu 40%.

Creșterea cotei de impozit redirecționate pentru ONG-uri, de la 2 la 3.5%.

În timpul Guvernului Dăncilă au fost cele mai mari fonduri alocate sănătății – plus 54,3% în 2019 față de 2016.

Cheltuielile pentru învățământ au fost majorate cu 39%!

România a înregistrat cea mai mare creștere a productivității muncii din Uniunea Europeană în 2018, cu 45% mai mult față de 2016, comparativ cu media europeană de doar 8%.

România a ajuns să aibă a doua cea mai mică povară fiscală din Uniunea Europeană, după Irlanda. Rata de taxare totală a scăzut de la 42% în 2016 la 40% în 2019, conform raportului Doing Business al Băncii Mondiale.

În timpul Guvernului Dăncilă, a fost pentru prima oară când România și-a respectat angajamentul față de NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

Profitul net cumulat al companiilor de stat a crescut cu 6% în 2019, față de 2016.

Impozitul de 1% pentru microîntreprinderi. Beneficiari: 540.000 de microîntreprinderi. A fost ridicat plafonul pentru încadrarea în categoria IMM  la 1.000.000 € cifră de afaceri – în 2018!

Cota de TVA  pentru turism a fost redusă la 5%. 

S-au acordat tichete de vacanță, având un efect foarte bun de stimulare a industriei românești a turismului.

Încurajarea cercetării. Neimpozitarea profitului în primii 10 ani de funcționare pentru firmele de cercetare-dezvoltare. Scutirea de impozitul pe venit pentru salariile obţinute din proiecte de cercetare-dezvoltare şi inovare.

Reducerea accizei la motorină pentru transportatori. Beneficiari: 36.500 de firme de transport.

Investiţiile totale au crescut în 2019 cu peste 10 miliarde de lei, comparativ cu 2016.

Investițiile străine directe au fost mai consistente, an de an. În primele 8 luni din 2019 a fost o creștere cu 33% față de perioada similară din 2016.

Majorarea subvențiilor pentru angajatori pentru încadrarea în muncă a absolvenților și a șomerilor, de la 900 la 2.250 de lei. Beneficiari: 60.000 de persoane.

Programul „Prima inserție pe piața muncii”. Beneficiari: 583.000 de persoane. Programul avea în vedere stimularea angajării tinerilor absolvenți ai instituțiilor de învățământ, cu vârsta de minimum 16 ani și reducerea șomajului în rândul tinerilor absolvenți.

Redeschiderea și repunerea în stare de funcționare a 35 de spitale din cele 110 închise de guvernarea Băsescu-Boc în 2010.

Construcția de noi spitale – Mioveni, Dej, Tg. Neamț, București.

Respectarea programului stabilit cu Comisia Europeană pentru cele trei spitale regionale: 2018-2019 – fezabilitate și proiectare, din 2020 trebuia să înceapă faza de execuție și dotare.

Demararea renovării Cazinoului din Constanța.

Dezvoltarea spectaculoasă a industriei IT – 100.000 de angajați, contribuție de aproape 6% în PIB, în 2019.

Consolidarea ponderii industriei în PIB, la aproximativ 25%, ceea ce plasează România pe locul 5 în Europa, după Irlanda, Cehia, Slovacia și Slovenia.

Extinderea platformei Aeroportului „Henri Coandă.

Începerea operațiunii de reînnoire a flotei TAROM, prin achiziția a 4 aeronave Boeing 737, fapt care va crește capacitatea TAROM cu 25%, respectiv cu 2.800 de locuri în total/zi.

Extinderea Eximbank ca bancă de investiții și dezvoltare pentru proiecte mari.

Capitalizarea CEC.       

Deficitul bugetar în octombrie 2019 (când a trecut moțiunea de cenzură) era de 2,8%.

Veniturile bugetare erau, în 2019, mai mari cu 63 de miliarde de lei – aproximativ 14 miliarde de euro – faţă de 2016 și astfel au asigurat un temei solid pentru măsurile care au adus mai multă bunăstare întregii societăți.

Investițiile străine directe în anul 2018 au depășit 4,9 miliarde de euro, ceea ce reprezintă un record.

Fluxurile de capital străin s-au orientat preponderent către sectorul industriei prelucrătoare, îndeosebi către prelucrarea țițeiului, produse chimice, cauciuc și mase plastice, precum și către industria mijloacelor de transport.

Rezervele internaționale ale țării au crescut cu 1,2 miliarde de euro – de la 34,2 miliarde de euro în decembrie 2016 la 35,4 miliarde de euro în septembrie 2019. 

Sunt cifre și obiective care sunt publice, dar cel mai important este ca românii să facă o comparație între modul în care se trăia în 2019 și cum se descurcă acum în viața de zi cu zi.

Este adevărat că întodeauna este loc de mai bine, de mai mult, dar eu am liniște sufletească, pentru că mă pot uita în ochii oamenilor și știu că nu am greșit față de ei și față de România.

Mi-am făcut datoria față de țară!

Nu am vândut nimic, chiar am cumpărat pentru România, spre exemplu, statul român a devenit acționar majoritar la Damen Mangalia și am cumpărat Vestmoldtransgaz.

Sunt multe exemple, dar multe lucruri bune făcute de mine au fost distruse de cei care au venit după.

Aceste date arată că România se dezvolta, mergea într-o direcție bună și obținea succes economic, care se regăsea în buzunarele românilor.

Am spus mereu că, în spatele cifrelor, sunt oameni care au așteptări de la cei care conduc destinele României.

„Un alt motiv pentru care am fost ținta denigrării este acela că nu am făcut jocurile nimănui, nu am avut schelete în dulap, acuzații legate de corupție, de scandaluri sau de afilieri la grupuri de interese.”

Ați fost efectiv „desfigurată” public până la a vi se submina imaginea și credibilitatea. Ați identificat motivele?

Campania de denigrare dusă împotriva mea m-a afectat, pentru că am fost luată la țintă la nivel personal, de femeie, de mamă, nu neapărat în ceea ce privește deciziile politice. De aceea a avut un impact mult mai mare asupra familiei mele, motiv pentru care suferința mea a fost dublă. Nu știu câți oameni s-au alarmat observând agresivitatea cu care misoginismul se manifestă în România secolului XXI.

Atitudinea depreciativă cu care am fost privită pentru că sunt femeie, modalitatea în care am fost criticată cu cruzime pentru greșeli absolut umane, care au fost făcute și de președintele Iohannis, de premierul Ciolacu și de alte personaje politice masculine, arată nivelul de respect pe care îl are o femeie în România. Această atitudine la adresa femeilor care ajung să ocupe funcții importante, funcții considerate a fi în apanajul masculin, de așteptare a momentului în care vor comite o greșeală constituie o mare problemă a societății românești și trebuie să ne raportăm cu onestitate la ea, pentru a proteja româncele.

Un alt motiv pentru care am fost ținta denigrării este acela că nu am făcut jocurile nimănui, nu am avut schelete în dulap, acuzații legate de corupție, de scandaluri sau de afilieri la grupuri de interese.

Când ești un om curat, așa sum sunt eu, fără probleme penale, singurul „defect” de care s-au putut agăța a fost acela că sunt femeie.

Astăzi, în conducerea țării sunt oameni care au mari probleme cu studiile, cu integritatea lor, au CV-ul falsificat, iar aceste aspecte nu par să indigneze la fel de tare cum au făcut-o faptul că am pronunțat greșit „imunoglobulină” sau faptul că am folosit anglicismul 20 20.

Iar lucrurile acestea nu le spun ca să mă victimizez, ci pentru a sublinia că societatea românească nu are respect pentru femei.

Cât am fost prim-ministru, am avut mereu o atitudine demnă, atât în ceea ce privește politica internă, cât și pe plan extern. Când interesul României a impus-o, eu i-am spus Angelei Merkel „nu”, pentru că politica presupune și arta negocierii.

Viorica Dăncilă a fost premierul român care a susținut mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, așa cum au făcut-o Statele Unite, fapt pentru care a fost aspru criticată

Cu care dintre omologii dumneavoastră ați rămas în relații bune și după ce nu ați mai condus Guvernul României?

În plan intern, pot să spun că am avut discuții cu aproape toți omologii mei. Nu pot să afirm că sunt relații de prietenie, ci de normalitate, între oameni care au creionat, pentru o perioadă de timp, destinul țării.

Am avut dialog și pe plan extern, am discuții și relații bune cu foști prim-miniștri, miniștri care au fost în funcție cât timp am fost prim-ministru, lideri din Europa și din alte state – statele arabe din Golf, statele din Balcani, unde am avut o contribuție foarte mare la creionarea reformelor pentru aderarea la UE.

Am avut relații foarte bune cu lideri din multe țări, chiar și înainte de a deveni prim-ministru.

Am avut peste 40 de vizite externe și în jur de 100 de vizite în România ale oficialilor externi.

Pentru mine, a fost important să dezvolt relații bune cu toate țările, relații bazate pe respect reciproc și care să aducă dezvoltare pentru România.

Am avut relații bune (încă mai păstrez dialogul cu mulți) cu oficialii europeni, pe care îi cunoșteam din perioada celor nouă ani cât am fost europarlamentar.

Să nu uităm că președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pe care am deținut-o în primul semestru din 2019 și pe care am condus-o, a fost foarte apreciată, a fost cotată ca fiind cea mai bună din ultimii 20 de ani de aproape toate statele membre, ne-a adus nu numai apreciere, dar și mulți prieteni.

Atunci, într-o publicație germană, am fost desemnată a treia cea mai puternică femeie din lume.

Cred că, înainte de a candida la altă funcție în statul român, cei care au deținut funcții importante trebuie să vină cu un bilanț al activității și al rezultatelor obținute.

Dacă nu ai adus plusvaloare în funcția pe care ai deținut-o, dacă ai guvernat prost, ce te califică să îți dorești o funcție mai înaltă?

CE LEGI VREA SĂ FACĂ ÎN PARLAMENT

Care este viziunea dumneavoastră pentru România?

În momentul de față, România se îndreaptă într-o direcție greșită: nu există un proiect de țară pe termen lung, nu există predictibilitate, iar cei de la conducere sunt mai preocupați de interesele  personale decât de viața românilor.

Viziunea mea se bazează pe valorile suveranist-conservatoare. Lupt pentru ca țara noastră să fie puternică în Europa și în lume, suverană, sigură pentru cetățenii ei, prosperă și respectată.

Îmi doresc ca femeile să se implice mai mult în comunitățile lor și în politică, îmi doresc pentru copiii noștri o țară care să le ofere posibilități mai multe și un viitor mai bun.

Îi aștept alături de noi, de Partidul Național Conservator Român, pe toți românii care vor să se implice pentru a construi împreună viitorul țării!

În toată Europa partidele suveraniste, conservatoare, câștigă procente, iar unele au ajuns să guverneze. Partidele tradiționale explică acest fenomen prin „succesul populismului, al propagandei ruse, al extremismului” etc. Dumneavoastră cum explicați această tendință?

Cred că se impune să facem distincția între ideologii, pentru că populismul nu merge pe același drum cu conservatorismul. Și, într-adevăr, propaganda rusă a reușit să pună în circulație numeroase narative toxice care vizează cu precădere promovarea euroscepticismului și curentele anti-NATO.

Partidele tradiționale lansează în perioadele preelectorale numeroase promisiuni lipsite de acoperire, doar pentru a-și securiza electoratul pentru încă un mandat, promisiuni care adesea produc efecte economice semnificative, un exemplu grăitor în acest sens fiind PSD.

Sunt foarte multe decizii la nivel european pe care personal le-am contestat, pentru că nu se pliau pe realitatea din România sau aduceau deservicii din punct de vedere economic.

Am luat poziție contra Green Deal-ului, care impunea închiderea minelor de cărbune fără a introduce o alternativă pentru zonele implicate în acest sector industrial. De asemenea, nu mi s-a părut corect faptul că subvențiile pentru agricultorii români sunt mult mai mici decât subvențiile acordate agricultorilor din alte state UE.

Însă aceste critici nu reprezintă o poziție antieuropeană din partea mea, ci necesitatea apărării intereselor României prin negocieri directe și curajoase. Îmi doresc o Europă unitară, în care să nu avem cetățeni de rangul întâi și cetățeni de rangul al doilea. Altfel, ne îndepărtăm de la ceea ce este scris în tratatele și în chintesența formării Uniunii Europene, și anume bunăstarea tuturor cetățenilor ei.

Nu sunt de acord cu dubla măsură, nu sunt de acord cu lucruri care trebuie să se întâmple în România, dar nu și în alte state membre, iar asta nu înseamnă că mi-am schimbat poziția proeuropeană.

Atât eu, ca europarlamentar timp de nouă ani, cât și domnul Terheș, care nu a lăsat ca România să fie tratată ca un stat de mâna a doua, am criticat unele măsuri, dar vom rămâne proeuropeni.

Ce vă propuneți să faceți în Parlamentul României?

În primul rând, putem să lucrăm pentru români și în mod special în favoarea bucureștenilor. Am să susțin inițiative legislative pentru sprijinirea femeilor. Mă refer aici: la mamele singure cu copii, mamele cu mai mulți copii, copiii care au nevoie de sprijinul nostru, la suportul pe care statul trebuie să îl acorde femeilor de peste 40 de ani (care își găsesc cu greu un loc de muncă), la promovarea femeilor, nu doar pentru că sunt femei, ci pentru că sunt bine pregătite profesional.

Voi acorda o atenție deosebită inițiativelor pentru copiii cu dificultăți materiale sau cu probleme de sănătate, pentru mamele tinere sau pentru pensionarele care își duc viața foarte greu.

Pentru București, voi veni cu inițiative referitoare la învățământul în trei schimburi: cred cu tărie că trebuie să existe maximum două schimburi.

În ceea ce privește educația de tip after school, este nevoie de cât mai multe astfel de unități în diferite sectoare, pentru ca părinții să poată să își desfășoare activitatea pe parcursul zilei, știindu-și copiii în siguranță.

Introducerea unei mese gratuite pentru copii în toate școlile din România, indiferent de situația materială a parinților, dar și un program de miere românească în școli.

Întărirea pazei în școli, ca o protecție obligatorie a elevilor.

Reducerea subvențiilor partidelor politice, dar și obligativitatea ca, de două ori pe an, prim-ministrul să vină în fața Parlamentului României cu un raport al măsurilor luate, dar și al situației economice a țării, precum și obligativitatea președintelui României de a expune, la sfârșitul fiecărui an, starea României.

Îmi propun să dezvolt o legătură foarte strânsă cu administrația din București, să avem mai multă deschidere, interacțiuni cu locuitorii, ca în legile care apar să se regăsească fiecare om care locuiește în București.

De asemenea, îmi doresc să inițiez colaborări parlamentare cu toate partidele care sunt deschise la inițiativele pe care le voi promova, cu înțelepciune, când vine vorba despre dezvoltare, despre oameni, despre bucureșteni și să luăm deciziile cele mai bune pentru ei.