Șoigu, bomba murdară și rezistența ucrainenilor

După opt luni de iluzii imperiale răsăritene, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a scos din pălăria iluzionismului promovat de Kremlin nu un iepuraș alb, ci o bombă murdară. Adică un dispozitiv de dispersie radiologică, o armă radiologică speculativă, care combină material radioactiv cu explozibili convenționali.

• AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state
• Guvernul României: Ucrainenii au pierdut controlul asupra a patru drone. Una dintre ele este cea care a explodat în Portul Constanța
• În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
• Primul vaccin creat de inteligența artificială
• SANADOR: Ordinul pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative poate restrânge accesul pacienților la servicii medicale esențiale

CONVORBIRILE TELEFONICE ALE MINISTRULUI RUS AL APĂRĂRII

Serghei Șoigu a împlinit, la 21 mai, 67 de ani, deci este încă un bărbat în putere, cu o inteligență aparte, de vreme ce s-a adaptat permanent la capriciile imprevizibilului Vladimir Putin și a rezistat un deceniu, ca ministru al armatei ruse, respectiv din 6 noiembrie 2012. 

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat de înțeles că afirmațiile făcute de Serghei Șoigu, în timpul convorbirilor telefonice cu omologii săi din Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Turcia, înseamnă că Moscova pregătește scena pentru desfășurarea unui dispozitiv radioactiv „bombă murdară” pe pământul ucrainean. 

Ceea ce nu ar fi nici nou, nici extraordinar, de când tot agită septuagenarul Vladimir Putin sperietoarea recurgerii la arma nucleară tactică, despre care mai toți știu acum că are raza de acțiune de 2 kilometri. 

„Dacă Rusia sună și presupune că Ucraina pregătește ceva, înseamnă un lucru: Rusia a pregătit deja toate astea!”, a spus Zelenski, în discursul său televizat, de duminică seară. Ceea ce este doar parțial adevărat, cum a fost și în cazul centralei nucleare de la Zaporojie – amenințarea a fost invocată de Kiev, dar Moscova nu a distrus vreunul din reactoarele de acolo. 

Ministrul Apărării, Serghei Soigu (stânga) și Vladimir Putin Foto Kremlin.ru

Dincolo de pretextul convorbirilor menționate ale ministrului rus al apărării cu cei patru omologi, este de reținut dorința Moscovei de a avea un dialog minim cu state membre ale NATO, deținătoare de arme nucleare – SUA, Marea Britanie și Franța – sau pe teritoriul cărora sunt depozitate ogive nucleare americane, cum este cazul Turciei, o țară în relații aparte cu Federația Rusă. 

Lloyd J. Austin III, secretar al Apărării Statelor Unite

Este interesant detaliul că în sinteza convorbirii telefonice a Secretarului american al Apărării Lloyd J. Austin III cu ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, oficialul american „a respins orice pretext, pentru escaladarea Rusiei și a reafirmat valoarea comunicării continue pe fondul războiului ilegal și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei.”

Dincolo de etichetări, merită a fi reținut dezideratul Pentagonului de a avea o comunicare fără sincope cu Ministerul rus al Apărării, într-un context în care confruntările armate continuă pe Frontul de Est, din Ucraina. 

Sigur că Statele Unite, Marea Britanie și Franța au respins drept false afirmațiile Rusiei conform cărora Ucraina se pregătește să folosească o „bombă murdară” pe propriul teritoriu, cu ajutorul occidental, caracterizând afirmațiile drept o încercare a Moscovei de a crea un pretext pentru escaladarea conflictului. Dincolo de această delimitare au luat notă ce interlocutori occidentali dorește – de facto – să aibă Kremlinul, la următoarele și inevitabilele negocieri de pace. 

TATONĂRI CONFIDENȚIALE – PENTRU NEGOCIERI DIPLOMATICE

 În plus, președintele Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, octogenara Nancy Pelosi, a confirmat duminică seara că va reprezenta Statele Unite, săptămâna aceasta, la un nou summit al Platformei Crimeei, găzduit de Ucraina și concentrat pe recuperarea peninsulei pe care Rusia a anexat-o ilegal în 2014. 

Nancy Pelosi va reprezenta SUA la summitul Platformei Crimeea

O nouă declarație a solidarității celor de peste Ocean cu Ucraina, anunțată de doamna Pelosi este utilă în lupta ucrainenilor pentru libertate și supraviețuire independentă, dar, într-un fel sau altul, prin intermediul unor state arabe și al Turciei se fac tatonări, momentan confidențiale, privind necesarele negocieri de pace, care ar putea fi accelerate de o probabilă creștere a numărul reprezentanților republicani, în legislativul SUA, după alegerile din noiembrie 2022. 

De altfel, chiar și președintele francez Emmanuel Macron a afirmat duminică, 23 octombrie: „Ucraina ar trebui să decidă asupra momentului și condițiilor unui acord de pace cu Rusia, adăugând că pacea nu poate fi capturată de puterea rusă sau consacrarea legii celor mai puternici.”

Macron a mai declarat, în același context, că războiul este rezultatul naționalismului rus, alimentat de resentimente și umilire, în deceniile care au urmat prăbușirii imperiului sovietic și a subliniat că nimic nu poate justifica atacul asupra Ucrainei. Are parțial dreptate. Războiul este și rezultatul naționalismului ucrainean, care, și azi, menține obligativitatea utilizării exclusive a limbii ucrainene, inclusiv în Bucovina de Nord și în Bugeac, teritorii samavolnic răpite României de fosta Uniune Sovietică. 

În rest, nimic nou pe Frontul de Est. Presiunea militară a ucrainenilor continuă, datorită avantajelor oferite de superioritatea numerică (raport de forțe: 8 la 1) și tehnica de luptă livrată îndeosebi de Statele Unite și Marea Britanie. Iar armata rusă, ca un făcut, rămâne în defensivă, una explicată de generalul Serghei Vladimirovici Surovikin, ca fiind expresia grijii sale, ca să nu mai fie sacrificați militari ruși, ca până acum.  Asta e nostim!

Este însă o iluzie afirmația Institutului pentru Studiul Războiului din SUA, potrivit căruia Șoigu „probabil a căutat să încetinească sau să suspende ajutorul militar occidental acordat Ucrainei și, posibil, să slăbească alianța NATO”. Nicidecum. A luat pulsul omologilor american, britanic, francez și turc, pentru a-l informa pe Putin în ce ape geopolitice se scaldă acum aliații Ucrainei și de unde ar putea veni o înțelegere formală a necesității reluării discuțiilor diplomatice, nu doar într-un format bilateral. După cum o iluzie s-a confirmat a fi și mobilizarea parțială ordonată de Putin.

Până acum, din cei 300.000 de ruși vizați a fi chemați în unitățile militare doar 222.000 ar fi fost notificați în scris sau luați pe sus de cei din poliția militară rusă, la puncte de trecere a frontierei în state limitrofe Federației Ruse. 

Recursul generalului Serghei Surovikin la rachetele vizând instalațiile civile și energetice a lăsat 1,5 milioane de ucraineni fără electricitate, după atacurile aeriene din ultima vreme.

Asistăm și la o competiție între promotorii operațiunilor psihologice de la Kiev și Moscova. Rusia tot agită pericolul cuceririi Hersonului de către ucraineni, deși armata Ucrainei încă își pregătește ofensiva, și întrebarea este: de ce, din punct de vedere militar, rușii întorc spatele celor care își eliberează țara și se retrag din zonă? Doar au venit la război, nu pentru a avea parte de statutul domnișoarelor de pension.  

Iar Ucraina, care își face singură un deserviciu, tot vânturând pericole inexistente, a lansat ideea că geniști militari ruși au minat interiorul uriașului baraj Nova Kakhovka, ca și cum ar fi vorba de sinucigași de profesie. 

Mai există și alți inconștienți pe Frontul de Est, cum ar fi cei care au livrat rușilor drone kamikaze, respectiv UAV-uri Shahed-129, deoarece astfel vor genera măsuri din partea comunității democratice internaționale, contra autorităților iraniene, susținătoare a politicii revanșarde a Moscovei. Aici ar fi vorba de 1.750 drone, fiecare costând 20.000 de lire sterline. Peace of cake!

La sediul NATO, într-o evaluare publică s-a estimat că sumele alocate de Federația Rusă privind utilizarea dronelor în ultimul timp, ar fi ajuns la 18 milioane de dolari, în timp ce pentru doborârea acestor unelte ale morții, statul ucrainean ar fi cheltuit circa 28 milioane de dolari. 

Și tot la sediul Alianței Nord-Atlantice s-a anunțat, cu o săptămână în urmă, că Ucraina va primi sisteme de apărare anti-dronă, în perioada următoare. 

DAR CU PACEA CUM RĂMÂNE? 

Mofturile lui Serghei Lavrov, conform cărora diplomații ruși nu mai pot lucra în comunitatea transatlantică diplomații ruși de până acum, numărul lor urmând a fi redus drastic, nu folosesc nimănui, nici măcar Moscovei.

După cum nici solicitarea Kievului, de a intra pe repede înainte în NATO, nu folosește păcii dezirabile. 

Cu intermediari, mai mult sau mai puțin știuți, Ucraina și Rusia au reușit să ajungă la înțelegeri minimale comune privind reglementarea situației de la centrala nucleară Zaporojie, exportul de cereale din Ucraina – noroc și cu generozitatea, deloc marginală, a României – și schimburile periodice de prizonieri. 

Diplomația americană are forța – la nivelul experților, atât tineri, cât și a celor cu îndelungată experiență -, viziunea – în principiu, pe următorii zece ani – și capacitatea de a aborda interlocutorii posibili de la Moscova, în ideea dezangajării militare, fără de care negocierile clamate, de o tabăra sau alta, rămân simple povești, pentru copiii deceniului actual. 

Faptul că 15.000 de militari ucraineni vor fi instruiți în Franța, Germania și Polonia, cărora li se vor adăuga 10.000 pregătiți în Marea Britanie, la fiecare patru luni, înseamnă că, într-un an de zile, Ucraina va avea 75.000 de apărători bine echipați, cu deprinderi solide de a își elibera țara, ceea ce va pune trupele Rusiei trimise pe târâm ucrainean în mare dificultate – vizibilă, pe alocuri, și acum. 

Cifrele date de Kiev și Moscova privind numărul de morți, răniți și dispăruți din cele două armate, ucraineană și rusă, trebuie privite cu reticență, pentru că ambele guverne, din Ucraina și Rusia, pozează în fața opiniei publice interne ca fiind victorioase, deși realitatea din teren demonstrează cu totul altceva. 

Sigur, Șoigu a avut ce-i raporta lui Putin, după convorbirile sale telefonice – nuanțe ce nu au fost date publicității de niciunul dintre interlocutorii săi. 

Bomba murdară nu va fi folosită, tocmai pentru că a fost anunțată și cel ce o va utiliza va deveni inamicul public nr.1, al comunității internaționale. 

Iar ucrainenii, dincolo de ofensiva armatei care îi apără vor continua să numere victimele unei confruntări care, la un moment dat, va fi stopată cu un armistițiu, așteptat de pe acum, în Europa de Est. 

Interesant este că nu s-a învățat nimic din destrămarea Iugoslaviei, din confruntările militare ulterioare de acolo și doar dislocarea unor militari sub stindardul NATO a stabilizat situația. 

Faptul că, în urmă cu 48 de ore, Divizia 101 Aeropurtată a Armatei SUA  a anunțat că se află la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, aproape de Odesa, iar postul de televiziune american CBS afirmă că, în cazul unei escaladări a ostilităților sau al unui atac asupra NATO, parașutiștii americani sunt pe deplin pregătiți să treacă granița cu Ucraina indică adevăratul motiv al telefoanelor date de Șoigu, care știe proverbul rusesc: „Crede ochilor și nu urechilor.”