Soluția Poliției împotriva protestatarilor: Dosar penal pentru cei care au scris pe whatsapp „Haideţi să punem mâna pe lopeţi şi pe topoare şi să ne facem dreptate!”

Poliţia a întocmit 24 de dosare penale care vizează infracţiunea de instigare publică, în urma unor mesaje distribuite pe grupul de Whatsapp folosit de cei care participă la acţiunile de protest ale transportatorilor şi fermierilor, a anunţat, luni, şeful IGPR, Benone-Marian Matei.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

„Au fost înregistrate la nivel naţional un număr de 24 de dosare care vizează cercetarea infracţiunii de instigare publică. Poliţiştii s-au autosesizat vizavi de comiterea acestor fapte prin semnale transmise în mediul public cât şi de la o serie de protestatari care au semnalat faptul că pe grupul de Whatsapp au fost postate mesaje care incită la violenţă”, a spus şeful Poliţiei.

El a oferit şi exemple de mesaje în acest sens, cum ar fi: „Hai să luăm maşina de poliţie pe sus şi să mergem la Guvern, că altfel nu se mai poate”, „Haideţi să luăm topoarele şi să mergem pe jos la Guvern!”, „Bătaia este ruptă din Rai!”, „Haideţi să punem mâna pe lopeţi şi pe topoare şi să ne facem dreptate!”.

„Este evident că aceste mesaje incită la violenţă şi facem tot ce putem pentru identificarea persoanelor care transmit astfel de mesaje”, a precizat Benone Matei.

Acesta a adăugat că, în apropierea activităţilor de protest, în Chiajna, a fost identificată o persoană care deţinea o armă albă, ceea arată „clar” că persoana manifestă o „rea credinţă vădită”.

Şeful IGPR a arătat că Poliţia acţionează în sistem integrat împreună cu Jandarmeria Română pentru a preveni faptele antisociale şi de a proteja populaţia.

„Până în acest moment dispoziţiile au fost foarte clare, (acţionăm – n.r.) pentru respectarea legii, nimic altceva. Respectarea legii nu e opţională”, a mai spus Benone Matei.

Jandarmeria acţionat, zilnic, cu 600-700 de efective la nivel naţional, pentru menţinerea ordinii publice la protestul transportatorilor şi fermierilor, modul de angrenare al forţelor fiind în dinamică, în funcţie de modul în care protestatarii au ales să se concentreze în anumite locaţii sau momente, au anunţat reprezentanţii Jandarmeriei.

Protestele continuă

La sase zile de la declanșarea protestelor organizate de transportatori și de fermieri, nu s-au identificat soluții care să detensioneze situația, deși au avult loc întîlniri între reprezentanți ai protestatarilor și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, oficiali ai Cancelariei Prim Ministrului Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.

„Nu s-a ajuns la niciun acord, motivând legislaţia europeană, prin acorduri asumate de România la Comisia Europeană. Nu s-au găsit soluţii pentru reducerea cheltuielilor bugetare în toate domeniile. În concluzie, protestul nostru va continua la nesfârşit până când aceste autorităţi vor înţelege că neputinţa dumnealor de a gestiona o ţară este reală. Din lista de revendicări nu s-a acceptat decât o singură revendicare, aceea cu profituri investite în fermă şi în transport. Aşa înţelege domnul ministru să susţină economia românească, neputând justifica incompetenţa statului de a gestiona banul public. Totul se motivează pe Comisia Europeană. Domnul ministru (Marcel Boloş, ministrul Finanţelor, n.r.) ne trimite la cei care au scris PNRR şi PNS şi toate celelalte”, a declarat reprezentantul fermierilor, Dănuţ Andruş, la ieşirea de la discuţiile purtate cu ministrul Finanțelor duminică seara.

Acesta a subliniat că la nivel naţional fermierii şi transportatorii ies în stradă pentru că protestul este singura formă prin care aceştia îşi pot arăta nemulţumirile.

„Din păcate, o mare parte din mass-media nu văd ce se întâmplă la nivel naţional. Dar lumea iese în stradă, fermierii şi transportatorii, pentru că nu-şi mai pot continua jugul. Aşa ceva nu se mai poate. Vom protesta pentru că este singura noastră formă de a striga necazul acestor două clase sociale şi al multora care sunt în România. Ministerul Finanţelor avea măsuri concrete pe care putea să le ia în calcul”, a spus reprezentantul agricultorilor, citat de Agerpres.

El a subliniat, în context, că protestatarii nu cer bani, ci intervenţia statului prin cadre legislative, menţionând că problemele lor nu sunt legate doar de agricultură sau de transporturi, ci de toate instituţiile statului, inclusiv Banca Naţională.

„Sunt reguli făcute, pe care nu le mai putem suporta, reguli la care noi nu mai suntem bancabili, nu mai avem posibilitatea să ne desfăşurăm activitatea în ţară, suntem pribegi în ţara noastră. Nu se poate aşa ceva. Totul ţine de bani. Ori toate bugetele primesc bani prin Ministerul de Finanţe. Prin decizii greşite, instituţiile statului sifonează bani. Statul trebuie să oprească robinetul. Banii se duc pe agenţii naţionale care nu au nicio treabă, nu lucrează nimeni, dar primesc salarii pe acea economie subterană gestionată tot de stat”, a subliniat acesta.

Potrivit lui Andruş, printre măsurile solicitate autorităţilor se numără reducerea impozitului pe profit de la 3% la 1% şi reîntoarcerea capitolului pe masa monetară, respectiv limitarea cash-ului la forma veche. De asemenea, protestatarii solicită ca inputurile să fie exonerate de TVA.

Se fac tot felul de maşinaţiuni pentru a ne denigra. La ora actuală avem peste 30.000 de fermieri în faliment.

„Am cerut ca inputurile să fie exonerate de TVA. Statul se foloseşte de banii noştri. Plătesc acciza la motorină ca să mi-o dea jumate înapoi, plătesc TVA la inputuri şi la îngrăşăminte ca să-mi dea înapoi, prin întoarcere de TVA. Deci noi nu suntem sponsorii statului român. Repet, un stat eşuat trebuie să schimbe ceva. Suntem la limita exasperării şi nu mai putem duce acest joc. Dacă plugul nu ară, camionul nu cară, pâinea se gată. Nu sunt anarhist, nu vreau să provoc pe nimeni, dar noi nu ne mai putem continua activităţile. Oamenii ăştia nu stau de drag de şase-şapte zile în stradă. Au probleme mari!”, a mai spus Dănuţ Andruş.

Pe de altă parte, reprezentanţii transportatorilor au prezentat lista de revendicări pentru acest sector. Aceştia cer tratament fiscal identic pentru public şi privat şi creşterea beneficiilor neimpozabile pentru angajaţii din transporturi, în cuantum de 265 lei; creşterea valorii zilnice acceptabile pentru masa angajaţilor delegaţi sau detaşaţi neimpozabilă, în valoare de 50 euro pe zi, care să se adauge la plafonul maxim de 87,5 euro pe zi, în limita căruia se poate acorda indemnizaţia; recuperarea unui procent din acciză direct de la pompă pentru toate firmele de transport rutier de mărfuri licenţiate; revenirea la sistemul RO-eTransport eSigiliu doar la mărfurile cu risc ridicat; revenirea la 5% la impozitul pe dividende şi eliminarea dublei impozitări CASS; revenirea la plafonul numerar la forma veche a legii şi să nu se instituie sancţiuni pentru transportatori pentru nerespectarea de către beneficiarul transportului a tuturor condiţiilor de declarare a mărfurilor cu risc ridicat.

„Imaginaţi-vă că în momentul în care intră în România, prin Vama din Siret sau dintr-o vamă din UE, un camion încărcat cu cereale, o benă, i se aplică un sigiliu, dar acel sigiliu nu funcţionează, nu este ermetic cum funcţionează pentru sticla de apă. Se pot face anumite sisteme pe unde se descarcă o parte din cantitate şi la beneficiar ajunge numai cu 24 de tone.

Sunt foarte multe camioane care intră în România cu cantitate de peste 40, deci undeva la 35-36 de tone din Ucraina, intră pe teritoriul României în zona de nord, descarcă într-un depozit diferenţa de marfă până la 24 tone şi cu acea cantitate de 20 de 24 tone se ajunge în Portul Constanţa. Diferenţa de la 36 tone la 24 tone rămâne la negru în România, cantitate care pune o presiune pe preţurile cerealelor româneşti. ANAF-ul trebuie să-şi asume, să cântărească camionul când a intrat pe teritoriul României cu 24 tone şi acel camion trebuie să ajungă în Portul Constanţa în controlul ANAF tot cu 24 tone. Dacă se intră în ţară cu 24 tone şi să iese din ţară cu 24 tone, nu avem nevoie de sigiliu”, a explicat reprezentantul transportatorilor la discuţiile de la Ministerul Finanţelor.

Reprezentanţii transportatorilor şi ai fermierilor au intrat luni în a șasea zi de proteste, nemulţumiţi de rezultatul discuţiilor purtate cu autorităţile. Aceştia au mers la Ministerul Finanţelor, după ce sâmbătă au discutat cu oficiali din Ministerul Agriculturii, Ministerul Transporturilor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară. Protestatarii sunt nemulţumiţi de accizele mari la motorină, preţurile RCA, dar şi de schimbările legislative intrate în vigoare de la 1 ianuarie. Ei au plecat pe drumurile din ţară cu camioane şi tractoare, cu viteză redusă, îndreptându-se spre Bucureşti, iar traficul a fost blocat pe mai multe şosele inclusiv pe Şoseaua de centură a Capitalei.