Procesele, blocate în justiție. Avocații cer sesizarea CCR

Uniunea Naţională a Barourilor din România solicită sesizarea Curţii Constituţionale pentru a fi rezolvat un conflict de natură constituţională între Guvern şi autoritatea judecătorească, în urma apariţiei unui blocaj în Justiţie, magistraţii şi personalul auxiliar având revendicări de natură salarială.

• Dronele complet autonome au ucis soldați umani pentru prima dată
• Matei Păun, apropiat de Nicușor Dan: Situația țării se va înrăutăți, suntem la un pas de prăpastie
• PSD: Bolojan nu a făcut niciun act de sacrificiu ritualic. Nu este nimic eroic atunci când ești mânat doar de setea de putere
• Stop nicotinei la minori. Campania ZERO COMPROMISURI care schimbă regulile
• PNL nu susține guvernul Tomac. „Această propunere este o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspunderea pe care o are pentru situația în care am ajuns”

Într-un comunicat transmis Agerpres, UNBR anunţă că a adresat luni un memoriu autorităţilor competente – preşedinte, premier, preşedintele CSM, preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului – prin care le solicită ca, în baza prerogativelor prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituţie şi a art. 34 din Legea 47/1992, să sesizeze Curtea Constituţională în vederea constatării existenţei unui conflict de natură constituţională între Guvern, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească reprezentată prin Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte.

UNBR recunoaşte şi susţine legitimitatea revendicărilor judecătorilor, procurorilor şi ale personalului auxiliar şi consideră inacceptabilă nesocotirea de către alte puteri ale statului a drepturilor consfinţite prin hotărâri judecătoreşti definitive, prin zădărnicirea aplicării acestora, precizează sursa citată.

„Poziţia exprimată public de UNBR şi apelul adresat Guvernului şi autorităţii judecătoreşti nu au fost de natură să ducă la rezolvarea problemei semnalate, astfel că începutul anului 2024 este în continuare afectat de blocajul sistemului judiciar, fără a se preconiza o soluţie concretă pentru reluarea activităţii tuturor instanţelor judecătoreşti.

UNBR, în calitate de persoană juridică de interes public, are obligaţia ca în numele avocaţilor să promoveze şi să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor, în special dreptul la un proces echitabil, soluţionat într-un termen rezonabil. În lumina acestui deziderat, UNBR apreciază că, atât timp cât dialogul instituţional nu a fost de natură să ducă la rezolvarea situaţiei, singurul demers juridic care poate avea ca efect soluţionarea problemelor divergente dintre autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească îl constituie sesizarea Curţii Constituţionale în vederea dezlegării unui posibil conflict de natură constituţională”, mai spune UNBR.

Începând cu luna decembrie a anului trecut, mai multe instanţe din ţară au decis ca toate procesele, cu excepţia urgenţelor, să fie amânate până când Guvernul va satisface revendicările magistraţilor cu privire la plata unor drepturi de natură salarială.

De asemenea, grefierii şi personalul auxiliar au declanşat proteste în toată ţara, având aceeaşi revendicare – plata unor drepturi salariale restante. 

Ce vor magistrații și grefierii

Asociația Magistraților din România (AMR), reprezentată prin judecător dr. Andreea Ciucă, preşedinte, și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), reprezentată de judecător Florica Roman, președinte, transmiteau următorul comunicat de presă, în decembrie 2023, după numeroase apeluri ignorate de guvernanți:

„Statul nu trebuie să provoace conflicte, ci să le prevină, în contextul recunoașterii și asumării rolului constituțional al puterilor într-un stat de drept.

Respectarea drepturilor fiecăreia dintre categoriileprofesionale nu este o alegere benevolă, ci o obligație constituțională.

AMR și AJADO solicită Guvernului României, în mod ferm și îndreptățit, respectarea statutului constituțional al Puterii Judecătorești, din perspectiva principiului independenței justiției care include garantarea independenței financiare a magistraților.

Astfel cum a subliniat instanța de contencios constituțional, atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei. În statele democratice este acceptat faptul că judecătorul trebuie să fie independent din punct de vedere material şi trebuie să aibă un sentiment de siguranţă cu privire la viitorul său. Remuneraţia judecătorilor constituie una dintre garanţiile independenţei acestora.

Fundamentul structurii constituționale a Statului Român îl reprezintă principiul separației și echilibrului puterilor legislativă, executivă și judecătorească, a cărui respectare implică îndatorireafiecărei puteri de a-și îndeplini în mod loial obligațiile legale.

Curtea Constituțională a afirmat principiul loialităţii constituţionale, subliniind importanţa colaborării dintre puteri, pentru buna funcţionare a statului de drept, acestea trebuind să se manifeste în spiritul normelor de loialitate constituţională, comportamentul loial constituind o garanţie a principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. 

Curtea de Apel București Foto Q Magazine

Potrivit Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), „respectul pentru Constituţie nu poate fi limitat la executarea literală a dispoziţiilor sale operaţionale. Constituţia prin însăşi natura sa, în plus faţă de garantarea drepturilor omului, oferă un cadru pentru instituţiile statului, stabileşte atribuţiile şi obligaţiile acestora. Scopul acestor dispoziţii este de a permite buna funcţionare a instituţiilor, în baza cooperării loiale dintre acestea. Şeful statului, Parlamentul, Guvernul, sistemul judiciar, toate servesc scopului comun de a promova interesele ţării ca un întreg, nu interesele înguste ale unei singure instituţii sau ale unui partid politic care a desemnat titularului funcţiei. Chiar dacă o instituţie este într-o situaţie de putere, atunci când este în măsură să influenţeze alte instituţii ale statului, trebuie să facă acest lucru având în vedere interesul statului ca un întreg, inclusiv, ca o consecinţă, interesele celorlalte instituţii şi cele ale minorităţii parlamentare” (Avizul 685/2012).

Respectarea legii, a hotărârilor judecătorești definitive și aactelor administrative care nu au fost anulate de o instanță judecătorească, reprezintă o obligație a autorităților de stat, iar nu o opțiune arbitrară, fiind esențială pentru existența statului de drept.

AMR și AJADO atrag atenția că orice decizie venită din partea puterii executive prin care se perpetuează nerespectarea legii sau se promovează un mesaj public dezavuator la adresa corpului de magistrați și a întregului sistem de justiție nu va avea drept efect decât destabilizarea acestui serviciu public vitalpentru buna funcționare a societății.

Având în vedere dificultățile cu care se confruntă sistemul judiciar de o perioadă considerabilă de timp, faptul că acestea s-au agravat în prezent, în special din perspectiva lipsei resurselor umane, a volumului și complexității cauzelor, este un moment crucial în care, în mod obiectiv, atenția trebuie să se concentreze pe remedierea problemelor sistemice și pe găsirea unor soluții eficiente, astfel încât să putem asigura în continuare un act de justiție în parametrii calității și celerității.

Din păcate, nu este prima oară când asociațiile noastre profesionale au fost nevoite să atragă atenția asupra necesității repectării principiilor mai sus relevate și să solicite ferm celorlalte puteri respectarea acestora. Pe măsură ce situația se reia, redundant, lucrurile se deteriorează sub aspectul independenței justiției, iar această realitate se răsfrânge asupra cetățeanului, pentru că independența justiției este garantată ca fundament al dreptului la un proces echitabil. De aceea, așa cum au procedat și în alte situații de acest fel, asociațiile noastre profesionale vor continua să facă demersurile necesare, punând, desigur, accentul pe dialogul cu celelalte puteri și, doar în măsura în care acesta nu va avea rezultate, vom gândi alte acțiuni, în concordanță cu documentele europene și cu legislația națională, pentru apărarea independenței justiției și a statutului magistraților – ca elemente ale dreptului la un proces echitabil.”.