Studiu comparat: Cum se numesc procurorii în alte țări

Un studiu realizat de Direcția Integrare Europeană, Euroatlantică și Programe, din Ministerul Justiției explică felul în care sunt numiți în funcție procurorii generali în mai multe state ale Europei. 

Finlanda 

Președintele Sauli Niinistö (Sursă foto: Yle)

Procurorul General și adjunctul acestuia sunt numiți de Președintele Republicii, la propunerea Guvernului. Procurorii statului sunt numiți de Guvern, la propunerea Procurorului General. Procurorul General și parchetele își desfășoară activitatea independent de Guvern și Ministerul Justiției. Acțiunea penală împotriva Procurorului General sau a adjunctului acestuia se exercită de către ministrul Justiției sau de Avocatul Poporului. Procurorul general poate da instrucțiuni cu caracter general procurorilor, poate lua un caz de la un procuror subordonat, dar nu poate interveni direct în soluționarea unui caz ce aparține unui procuror ierarhic inferior.

Danemarca

Procurorul General este numit și poate fi eliberat din funcție de către Ministerul Justiției. Anchetele se află sub autoritatea ministrului Justiției, care supraveghează activitatea procurorilor. Ministerul Justiției e responsabil pentru întreg sistemul judiciar, pentru poliție și parchete, organizarea instanțelor, penitenciare și serviciile de probațiune. Tot ministerul este cel care supraveghează activitatea parchetelor, inclusiv pe cea a procurorului general, și poate dispune asupra retragerii unor sarcini ale procurorilor, potrivit Legii pentru administrarea justiției. Ministrul Justiției poate da instrucțiuni în legătură cu un anumit caz, inclusiv prin hotărârea de începere sau neîncepere a urmăririi penale. Deciziile procurorilor pot fi contestate la procurorul general sau, când acesta nu este imparțial, direct la ministrul Justiției.

Suedia 

Premierul Stefan Lofven (Sursă foto: Dursun Aydemir/ Anadolu Agency)

Procurorul General e numit de Guvern și e inamovibil. Numirea magistraților este în competența Procurorului General. Conducătorii parchetelor regionale sunt numiți de Guvern la propunerea Procurorului General. Fiecare procuror e independent în activitatea sa, iar procurorul general și parchetele regionale au dreptul de a revizui decizia unui procuror privitoare la oportunitatea de a începe urmărirea penală. Parchetele se află sub autoritatea Ministerului Justiției, dar acesta nu poate interveni în deciziile luate de procurori.

Germania 

Procurorii din cadrul Parchetului Federal sunt numiți de către președintele federal, la propunerea ministrului federal al Justiției, cu confirmarea Parlamentului (Bundesrat). Parchetul General Federal nu conduce activitatea parchetelor de la nivelul landurilor, acestea funcționând sub autoritatea Ministerelor de Justiție de la nivelul landurilor. Procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea Ministrului Federal al Justiției (la nivel federal) și sub cel al Ministrului Justiției de la nivelul landului respectiv. Parchetele sunt organe imparțiale.

Irlanda 

Președintele Michael D. Higgins (Sursă foto: YouTube)

Procurorul General, numit „Attorney General” e desemnat de Președintele țării, la propunerea prim-ministrului, nu e membru al Guvernului, dar participă la ședințele Guvernului. Irlanda are și o instituție similară Procurorului General, numită „Director of Public Prosecution”, care desfășoară activitățile de urmărire penală conform Legii care reglementează activitatea Parchetului, conducătorul acesteia fiind numit de Guvern, pe baza listei de candidați selecționați de o Comisie statutară. Instituția Procurorului General desfășoară activitatea de urmărire penală. „Attorney General” nu se implică în deciziile Procurorului General de a începe urmărirea penală. Procurorul General e independent în ceea ce privește opiniile și avizele pe care le emite. Potrivit Constituției Irlandei, „Attorney General” este consilierul Guvernului în materie de Drept.

Olanda 

Procurorul General de pe lângă Curtea Supremă e numit pe viață. Membrii Comitetului Procurorilor Generali, procurorii de pe lângă curțile de apel și cei districtuali, cât și procurorii Parchetului național sunt numiți prin Decret Regal. Parchetul e subordonat Ministerului Justiției. Ministrul Justiției poate da instrucțiuni procurorilor în exercitarea atribuțiilor lor și poate cere Parlamentului oprirea investigațiilor, după consultarea Comitetului Procurorilor Generali.

Italia

Ministrul Justiției, Andrea Orlando (Sursă foto: Agora24)

Procurorii sunt magistrați de carieră. Judecătorii și procurorii fac parte din același corp. Parchetele fac parte din sistemul judiciar. Procurorii își desfășoară activitatea sub supravegherea Ministerului Justiției. Ministrul Justiției poate intenta o acțiune împotriva unui magistrat, dar instituția care îl sancționează este Consiliul National al Magistraturii. Italia, ca și Franța, sunt singurele țări europene care se aseamănă foarte mult, în privința statutului procurorului, cu România.

Grecia 

Procurorii sunt inamovibil și numiți pe viață, cariera lor depinde de o Comisie de Serviciu Judiciar, alcătuită din judecători și procurori sub conducerea Președintelui Curții de Casație. Ei au independență, ca și judecătorii, nu pot primi instrucțiuni de la autoritățile politice sau de la procurorii generali. Procurorul General al Curții de Casație poate solicita cercetarea unei cauze, dar nu poate da vreun ordin și poate emite circulare referitoare la politica penală. Interesant este că ministrul Justiției poate solicita punerea sub acuzare în anumite cazuri, dar și suspendarea unei cercetări ce ar putea prejudicia relațiile cu alte state sau privind anumite cauze politice.

Spania 

Regele Felipe al VI-lea al Spaniei, alături de Regina Letizia (Sursă foto: Hello Magazine)

Procurorul General e numit de Rege, la propunerea Guvernului și după consultarea Consiliului General al Puterii Judiciare. În Spania există un Consiliu al Parchetului Național care își poate exprima opinia în privința numirii procurorilor. Potrivit Legii statutului procurorilor, Procurorul General trebuie să prezinte Parlamentului un raport anual de activitate, care se publică în Jurnalul Oficial. Guvernul, prin intermediul Ministerului Justiției, poate solicita procurorului național al statului să formuleze cereri în fața instanțelor pentru apărarea interesului public. Procurorul General răspunde în fața Guvernului pentru modalitatea în care a rezolvat solicitarea acestuia, după consultarea Consiliului Parchetului Național.

Portugalia 

Procurorul General al Republicii e numit pe un mandat de șase ani de către Președintele Republici, la propunerea Guvernului. Poate fi revocat la inițiativa comună a Guvernului și Președintelui. Constituția prevede că parchetele sunt autonome, iar Procurorul General nu poate primi instrucțiuni de la o autoritate publică. De cariera lor se ocupă Înaltul Consiliu al Ministerului Public, alcătuit din 7 judecători și procurori aleși de magistrați, 5 membri aleși de Parlament, doi membri aleși de Guvern și 4 prim-procurori asistenți care reprezintă parchetele de curți de apel.

Franța 

Președintele Emmanuel Macron (Sursă foto: NDTV)

Procurorii sunt numiți, după absolvirea Școlii Naționale de Magistratură, de către Președintele Republicii. Ministerul Public este agent al puterii executive și acționează în numele societății. Ministerul Public se află sub autoritatea Ministerului Justiției. Ministrul Justiției exercită acțiunea disciplinară asupra magistraților de parchet care, conform Constituției, se află sub conducerea și controlul șefilor lor ierarhici și sub autoritatea ministrului Justiției.

Belgia 

Regele e cel care numește și revocă procurorii, la propunerea Consiliului Superior Judiciar. Independența procurorilor e relativă, ei fiind în același timp și reprezentanți ai puterii executive, dar și membri ai puterii judiciare.

Polonia 

Președintele Andrzej Duda (Sursă foto: EurActiv)

În această țară există Legea Parchetelor. Fapt inedit, ministrul Justiției cumulează funcția de Procuror General și e numit de Parlament, la propunerea Președintelui. Adjuncții ministrului sunt numiți de Primul-ministru, la propunerea ministrului Justiției. Tot ministrul Justiției e cel care, la propunerea Ministrului Apărării, numește procurorii militari și are competența de a promova procurorii. Procurorii sunt subordonați ierarhic Procurorului General, care este Ministrul Justiției, numai că acesta din urmă nu poate ordona începerea urmăririi penale. Parchetul e separat de puterea judecătorească.

Cehia 

Procurorul suprem e numit și demis de către Guvern, la propunerea Ministrului Justiției. Parchetele fac parte din puterea executivă. Tot ministrul Justiției îi numește și revocă pe adjuncții procurorului suprem, la propunerea acestuia din urmă. Legea Parchetelor prevede incompatibilitatea dintre funcția de judecător și cea de procuror. Ministrul poate cere oricând procurorilor date privind stadiul procedurilor într-un anumit caz și are puteri de supraveghere asupra Procurorului suprem. Procurorii de rang inferior se pot opune ordinului superiorului dacă acesta încalcă legea.

Estonia 

Ministrul Justiției, Urmas Reinsalu

Guvernul numește în funcție Procurorul General, la propunerea Ministrului Justiției, după consultarea Comitetului Juridic din Parlament. Ministrul Justiției numește procurorii cu funcții de conducere de la nivelul districtelor și orașelor, la propunerea Procurorului General. Ministrul Justiției numește ceilalți procurori pentru o perioadă nedeterminată, la propunerea Comitetului procurorilor pentru concurență și evaluare. Procurorul General și procurorii cu funcții de conducere sunt numiți pentru o perioadă de cinci ani. Potrivit Legii privind parchetele, precum și Codului de procedură penală, procurorii sunt independenți în exercitarea atribuțiilor lor și își desfășoară activitatea în baza dispozițiilor legale și potrivit conștiinței. Procurorul General desemnează procurorii care ocupă funcții de conducere și cei care își desfășoară activitatea în cadrul departamentelor Parchetului General.

Procurorul General înaintează de două ori pe an un raport de activitate consolidat Ministrului Justiției. Potrivit Legii privind parchetele, Parchetul este o instituție guvernamentală din domeniul Ministrului Justiției. Ministerul Justiției exercită controlul asupra parchetelor, dar nu și asupra deciziilor procurorilor în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege, fără a aduce astfel atingere independenței procurorilor. Executivul nu poate da instrucțiuni specifice în cazurile penale.

Letonia 

Procurorul General este numit sau eliberat din funcție de către Parlament, la inițiativa Președintelui Curții Supreme. Procurorii sunt numiți de către Procurorul General pentru o perioadă nedeterminată. Procurorii șefi sunt numiți pe cinci ani, cu avizul comisiei de evaluare. Procurorul General decide cu privire la promovarea procurorilor, în considerarea rezultatelor activității lor, vechimii în muncă și a concluziilor comisiei de evaluare. Procurorii sunt independenți în activitatea lor, cu următoarele excepții: procurorul ierarhic superior are dreptul de a prelua orice cauză (nu poate, însă, da instrucțiuni procurorilor subordonați, contrare voinței acestora). Autoritățile statului nu pot interveni în nici un fel în activitatea procurorilor (art. 6(1) și (2) din Constituție).

Relațiile parchetelor cu autoritățile legislative și executive ale statului se stabilesc prin lege. Procurorul General are obligația să raporteze Președintelui și Guvernului încălcările legii cu relevanță la nivel național. Procurorul General are dreptul să participe la ședințele de Guvern și să își exprime punctul de vedere, fără drept de vot.

Parlamentul are dreptul de a cere cercetarea anumitor cauze, neputând interveni în cursul procedurilor de urmărire penală. Procurorul General are dreptul să participe la ședințele Parlamentului și să își exprime, cu acordul acestuia, punctul de vedere privind probleme de interes pentru activitatea parchetelor.

Slovenia

Ministrul Justiției, Goran Klemenčič (Sursă foto: Anže Malovrh, STA)

Procurorii sunt numiți de Guvern la propunerea Ministrului Justiției. Procurorul General este numit de către Adunarea Națională, la propunerea Guvernului, pentru 6 ani. Actul de numire se publică în Monitorul Oficial. Parchetele, deși în cadrul puterii executive, au o poziție independentă.

Lituania 

Procurorii sunt numiți în funcție și destituiți de către Procurorul General. Procurorul General este numit de Parlament pentru un mandat de 7 ani și este eliberat din funcție de către Președintele Republicii. Situațiile în care Procurorul General poate fi îndepărtat din funcție sunt enumerate în Legea privind Parchetele. Legislația Lituaniei nu prevede posibilitatea schimbului între profesia de procuror și cea de judecător. Numai Procurorul General poate să introducă o acțiune administrativă împotriva oricărui alt procuror, având chiar posibilitatea eliberării acestuia din funcție.

Parchetul General nu are drept de inițiativă legislativă. Legea privind parchetele prevede dreptul Procurorului General de a participa atât la sesiunile Parlamentului, cât și la ședințele de Guvern. Procurorul General răspunde în fata Parlamentului. Comisia Juridică Parlamentară este cea care supraveghează activitatea Procurorului General, având posibilitatea de a face recomandări obligatorii și de a lua decizii.

Slovacia 

Președintele Andrej Kiska (Sursă foto: YouTube)

Procurorul General poate fi numit sau destituit de către Președintele Republicii la propunerea Parlamentului. Mandatul său este de șapte ani și poate fi reînnoit o singură dată consecutiv. Procurorul General numește și revocă din funcție pe Prim Procurorul adjunct și pe ceilalți procurori adjuncți. Parchetele nu sunt subordonate Ministerului Justiției, sau altui minister. Procurorul General este obligat să întocmească anual un raport către Parlament cu privire la activitățile desfășurate de Parchet și este obligat să răspundă tuturor întrebărilor formulate de membrii Parlamentului. Procurorul General, împreună cu ceilalți procurori subordonați acestuia își desfășoară activitatea în mod independent. Parchetul nu cunoaște nici o formă de subordonare față de Ministerul Justiției. Parchetul dispune de propriul său buget. Legea privind parchetele recunoaște Procurorului General dreptul de a participa la ședințele de Guvern, cu drept de vot consultativ.

Ungaria 

Procurorul general este ales de către Parlament, pentru o perioadă de 6 ani, la propunerea Președintelui Republicii. Ceilalți procurori sunt numiți de procurorul suprem pe o perioadă nedeterminată. Funcțiile de conducere din parchete sunt ocupate prin concurs. Procurorul suprem este responsabil în fața Parlamentului pentru activitatea desfășurată. Parchetele nu fac parte din puterea executivă și nu se supun acesteia.

Bulgaria 

Președintele Rumen Radev (Sursă foto: Peter Ganev, Reuters)

Procurorul General este numit de Președintele Republicii, la propunerea Consiliului Judiciar Suprem, pentru un mandat de șapte ani. Procurorii sunt numiți, promovați, eliberați din funcție și transferați prin hotărâre a Consiliului Judiciar Suprem. Parchetele sunt subordonate Consiliului Judiciar Suprem și sunt independente în raport cu puterea executivă, care nu poate da instrucțiuni în cazuri specifice procurorilor și nici instrucțiuni cu caracter general. În legea de organizare judiciară și în Constituție sunt prevăzute garanțiile necesare pentru independența procurorilor. Procurorii nu pot fi membri ai partidelor politice și nu pot desfășura activități politice. Procurorii au același statut cu judecătorii și sunt egali în drepturi cu aceștia. Parchetele nu se află în subordinea Ministerului Justiției. Responsabilitățile Ministerului Justiției se exercită prin Consiliul Judiciar Suprem. Ministrul Justiției prezidează Consiliul Judiciar Suprem, dar nu participă la vot. Procurorul-șef pregătește un raport anual pe care îl supune atenției Ministerului Justiției pentru a fi incorporat în raportul de activitate.