Teatrul Naţional din Bucureşti dă startul la premiere

„Luminiţa, de la capătul tunelului”

Unul dintre cei mai jucaţi dramaturgi români contemporani, Radu F. Alexandru împreună cu Mircea Cornişteanu, regizor redutabil, vă dau întâlnire, pe scena Sălii Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti, cu premiera Luminiţa, de la capătul tunelului, o satiră desprinsă parcă dintr-un film documentar. Îi dau viaţă cinci actori cunoscuţi: Constantin Cotimanis, Monica Davidescu/Iuliana Moise, Dragoş Stemate şi … Alexandra Poiană (Luminiţa!), distribuiţi pe două cupluri (în care ordinea se face-desface-reface pe ritmuri ameţitoare).

Cum autorul este un fin observator, scenarist şi dramaturg familiarizat cu sforăria culiselor parlamentare, cu jocurile actorului politic, cu ideologiile pre şi post, dar mai ales cu lentoarea … monstrului pus de-a curmezişul drumului, dincolo de care nu se poate trece, din sintagma de odinioară, devenită clişeu, nu mai lipsea decât… o virgulă! Scriitorul a aşezat-o, spre deliciul dumneavoastră, cu sarcasm şi umor, pe fruntea unei scrieri ce surclasează vechile dileme.

Constantin Cotimanis, Alexandra Poiana si Dragos Stemate in Luminita de la capatul tunelului

„Îi cunosc bine pe toți care se bălăcesc în burta cașalotului în care trăim, recunoaşte autorul. Pe cei de azi și pe cei de ieri: președinți, prim-miniștri, înalți demnitari – leadership-ul cum i se spune acum. Au făcut și continuă să facă tot ce este în puterile lor ca lucrurile să rămână așa cum sunt de când e lumea. Nu le-a fost ușor, mai tot timpul au fost tentative ale unora și ale altora să ne destabilizeze și să ne colonizeze. Nu au reușit și nu vor reuși în veci. Pentru că mereu și mereu se ridică un «nou val» care duce mai departe lupta de rezistență”.

Şi cu toate acestea, Luminiţa, de la capătul tunelului se încăpăţânează să i se opună. Cu ce forţă? Va fi ea în stare să facă ce n-au izbutit mulţi alţii înaintea ei? Şi, cu ce rezultat?

Scrisă în 2008, piesa a fost publicată, cu titlul Românica (Tsunami), în volumul Teatru7, apărut la editura Cartea Românească, iar aceasta montare, de la TNB, reprezintă prima ei întâlnire cu scena.

Adresându-se mai mult minţii decât inimii, aşa cum remarca prestigiosul regizor Silviu Purcărete, piesele lui RFA te încântă în mod paradoxal tocmai datorită jubilaţiei sarcastice care însoţeşte fiecare situaţie, fiecare replică. Veniţi la teatru, o poveste desprinsă parcă din creuzetul zilelor noastre cele pestriţe, agitate şi imprevizibile vă aşteaptă cu multe surprize, … de la un capăt la altul!

Spectacole de avanpremieră: 1, 2, 7 şi 9 octombrie 2016, ora 20.00 ; premiera pentru presă: 11-12 octombrie, ora 20.00, Sala Atelier.

Un Beckett necunoscut

Suntem ultimii 5, cel mai nou spectacol din cadrul Programului 9G la TNB – dedicat tinerilor creatori de teatru, ajuns la a III-a ediție –, va avea premiera joi 6 și vineri 7 octombrie, la ora 20.00, la Sala Mică.

Regizorul Dragoș Mușoiu propune un experiment vizual și actoricesc, pornind de la 5 texte scurte, aproape necunoscute, scrise de Samuel Beckett (Quad, What Where, Act Without Words II, Come and go, Play).

Se respectă cu o exactitate aproape absurdă (pentru că își asumă lipsa de orice orientare comercială) indicațiile autorului, se adaugă 5 actori care funcționează cu minuțiozitatea acelor de ceasornic, se suprapune multă tehnică ajutător-iluzorie… și rezultă un spectacol îngrijorător de contemporan. De ce îngrijorător? Pentru că este vorba despre existența noastră de zi cu zi, intersectată cu… teatrul absurdului. Punctele comune: lipsa de comunicare reală, robotizarea reacțiilor, frica de acțiune imediată, teama de iubire, plictisul fundamental, din nou robotizare… drumurile lui Sisif trăite de noi toți în timp real. Piesele scurte ale lui Beckett creează o lume suprarealistă, dar familiară în același timp, o lume în care controlul total este subminat, iar salvarea poate veni din cele mai neașteptate locuri.

Suntem ultimii 5 este un spectacol puternic despre condiția umană, despre acțiunile și gândurile noastre în încercarea de a exista, alături de ceilalți, în societate. O adevărată provocare atât pentru echipa artistică, cât și pentru spectatori, totul la indicațiile stricte, matematice ale lui Beckett.

„Pentru ca spectatorul să aibă toată libertatea de a citi și interpreta după bunul plac și după posibilități ceea ce vede, a trebuit ca, noi, echipa de creație, să ne abținem de la orice formă de interpretare și să ne concentrăm pe a da expresie fidelă scriiturii lui Beckett”, afirmă regizorul Dragoș Mușoiu

***

Regia: Dragoș Alexandru Mușoiu

Scenografia: Andreea Simona Negrilă

Distribuția: Idris Clate, Ana Covalciuc, Șerban Gomoi, Sorina Ştefănescu, Vlad Udrescu

Mari actori ai scenei slovace, în spectacolul Nevasta păstorului

Teatrul Naţional Slovac din Bratislava (SND) va susține o unică reprezentație cu piesa Nevasta păstorului de Ivan Stodola, o punere în scenă netradiţională a unui titlu clasic al dramaturgiei slovace, în regia lui Roman Polák,  cu actori de seamă ai scenei teatrale slovace.

Tragedie contemporană concentrată, Nevasta păstorului vorbeşte despre dileme morale universale prin intermediul unui  teatru viu, preocupat atât de relaţiile şi crizele interumane, cât şi de cele economice. Spectacolul prezintă puternica poveste a unei femei, o mamă iubitoare care, fără a avea vreo vină, sfârșește într-o situație disperată — devine, fără voia ei, soția a doi bărbați și are câte un fiu cu fiecare dintre aceștia. Între cei doi bărbați imposibil de împăcat, ea alege să-și fie loială sieși…

Printre interpreții care vor putea fi văzuți pe scena TNB se numără decana de vârstă a SND, cea mai longevivă membră a Secției Dramatice, Mária Kráľovičová  (născută în 1927), care slujește această scenă de peste 70 de ani, fiind prima interpretă slovacă a Julietei și Ofeliei ! 

Alături de ea, şi de alţi actori ai teatrului, veţi putea urmări creaţiile a doi reprezentanţi ai “Generaţiei 70”: Dušan Tarageľ, cu zeci de roluri de comedie create pe această scenă şi Dušan Jamrich – de 4 decenii în SND, dintre care câţiva ani, cu rezultate notabile, i-a dedicat directoratului. Interpret strălucit al unor roluri antologice, un adevărat  idol al mai multor generaţii, acesta din urmă este strănepotul dramaturgului slovac Ivan Stodola (autorul piesei), precum şi nepotul lui Aurel Stodola, fondatorul teoriei turbinelor cu abur şi gaz.

Nevasta Pastorului

Reizor cu semnătură specifică, inconfundabilă, Roman Polák a creat mai mult de 100 de spectacole, iar dintre acestea menţionăm: Rózewicz – Capcana (1986), Kafka – Procesul (1992), Rostand – Cyrano de Bergerac, Shakespeare – Neguțătorul din Veneția (1994), Cehov – Unchiul Vania (1995), Ibsen – Peer Gynt (2000), Stoppard – Arcadia (2015) sau  producția din 1992, de la Repertory Theater Chicago, cu Macbeth de Shakespeare, spectacole foarte bine primite de critici și de public. Alte productii ale sale, Atingeri și conexiuni după Marivaux (1988) şi  Baal de Brecht (1989), au fost extrem de bine primite la festivaluri europene, în mod special la Festivalul de la Edinburgh.

Pentru valoroasele sale montări, Roman Polak a fost răsplătit cu numeroase premii, între acestea câteva premii Dosky, pentru cea mai bună regie și cel mai bun spectacol (Ivanov, 2007, Anna Karenina, 2009). De-a lungul carierei sale a lucrat pe scenele celor mai importante scene slovace, dar şi peste hotare, iar din 2006 a condus ca director, în două etape, Secţia de Dramă a Naţionalului din Bratislava, funcţie pe care o ocupă şi în prezent.

Turneul la Bucureşti este unul dintre evenimentele slovace, diplomatice şi culturale ce au loc în această perioadă şi prefaţează vizita în România a Președintelui Republicii Slovace, dl. Andrej Kiska.  Slovacia deține, până la sfârșitul anului, președinția Consiliului Uniunii Europene. De remarcat este şi faptul că, după o pauză de peste 30 de ani, Teatrul Național al Slovaciei este din nou prezent la București.

***

Regia: Roman Polák

Scenografie: Pavel Borák. Designer Costume:  Peter Čanecký

Muzica: Lucia Chuťková

În distribuție: Ján Koleník, Alexander Bárta, Diana Mórová, Kamila Magálová, Dušan Jamrich, Dušan Tarageľ, Mária Kráľovičová, Štefan Bučko, Ján Gallovič.

Spectacolul va avea loc vineri 7 octombrie 2016, ora 19.00, la Sala Pictura a TNB şi va fi titrat în limba română (traducerea Mircea Dan Duţă)