Teroriştii României

Istvan nu este nici măcar primul ale cărui obiective sunt unele revizionist-separatiste. Spre deosebire de extremistul din „Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM Ungaria, în 1984, un maghiar extremist reușește să își ducă planul la capăt. O bombă artizanală lăsată în centrul orașului Sfântu Gheorghe avea să ucidă un copil. Deși l-a identificat, Securitatea nu l-a prins niciodată pe autor.

2007 – primii teroriști condamnați

Ion Cotescu, liderul unuia dintre sindicatele de la ARO, a fost condamnat la un an şi opt luni de închisoare cu suspendare pentru ameninţări teroriste. El a fost acuzat că a răspândit plicuri cu mesaje de ameninţare cu moartea la adresa celor responsabili de privatizarea Aro. Ameninţările vorbeau de infestarea celor vizaţi cu gripă aviară, îmbolnăvirea nevestelor acestora cu SIDA, incendierea caselor şi a maşinilor.

Tot în 2007, teroristul Dragoş Ciupercescu a fost condamnat la 18 ani de închisoare, după ce în 2002 a detonat o grenadă în fața liceului Jean Monnet din Capitală, iar în 2003 a amplasat o altă grenadă în parcul Cișmigiu pe care însă nu a reușit să o detoneze. El a câștigat la CEDO, după ce s-a plâns de condițiile din închisoare, despăgubiri de la statul român în valoare de 20.000 de euro.

Florin Lesh, „teroristul în șlapi”, a fost condamnat la 12 ani de închisoare. În 2006 a încercat să ajungă în centrul Timișoarei cu o Dacia în care avea două butelii pe care intenționa să le detoneze de la distanță. Florin Lesh se convertise la islamism. Acum cere eliberarea condiționată.

Remus Văsuț a fost arestat în 2013 după ce a creat două bombe. Tânărul de 18 ani era pasionat de nazism, iar la domiciliul său a fost găsit un adevărat arsenal de materiale pirotehnice. A fost trimis în judecată în 2014.

Terorismul în perioada comunistă

Chiar dacă România era un stat cu granițe extrem de bine păzite, iar Securitatea avea puteri mult sporite, țara noastră nu a fost ferită de atentate teroriste. Au fost prevenite mai multe încercări de asasinare a unor ambasadori la București sau au fost dejucate încercări de deturnare a unor avioane în încercarea unor români de a fugi din țară. În unele cazuri, intervențiile au fost violente.

În anul 1968 Securitatea dejoacă un atentat al unor studenţi palestinieni care doreau să ia cu asalt Ambasada Israelului la Bucureşti şi să-l ucidă pe ambasador.

1972 – sunt arestaţi 4 arabi, bine înarmaţi, pregătiți să îl asasineze pe premierul Golda Meir, aflată în vizită oficială la Bucureşti.

1977 – este respins un atac asupra ambasadei Iordaniei decembrie.

1979 – ambasada Egiptului este ocupată de 100 studenţi irakieni. USLA (Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă înființată în 1977) i-a arestat pe toți.

23 august 1981 – un autobuz este sechestrat de patru indivizi care dispuneau de arme de foc după ce reuşiseră să jefuiască postul de poliţie din localitatea Pui, Timiş. În schimbul eliberării ostaticilor, atentatorii au cerut suma de 30.000 de dolari precum şi un elicopter care să îi transporte în Occident. A urmat un schimb de focuri din care au rezultat 6 morţi şi 17 gravi răniţi.

1984 – USLA imobilizează doi români care încercau dă deturneze către Viena aeronava TAROM care se deplasa pe ruta Arad-Bucureşti

4 decembrie 1984 – diplomatul iordanian Azmi Said Al-Mufti e ucis în Bucureşti. Autorul, Ahmad Mohammed Ali Al-Hersh, membru Al Fatah, este reţinut în scurt timp.

26 mai 1985 – locotenent-colonelul Alecsandru Donner şi căpitanul inginer Ion Vidrean decedează în urma unei explozii puternice, încercând să dezamorseze o bombă amplasată sub autovehiculul unui diplomat iordanian