Titus Corlățean: AM REUȘIT!

Legea pentru declararea zilei de 4 iunie ca Zi a Tratatului de la Trianon, inițiată de senatorii Titus Corlățean și Șerban Nicolae, a fost promulgată. „Am reușit! (…) Statul român va putea să marcheze oficial și cu demnitate, de acum înainte, ziua de 4 iunie ca dată a recunoașterii internaționale a unirii Transilvaniei cu România!”, a scris Corlățean într-o postare pe contul său de Facebook.

• România cumpără prin SAFE blindate fabricate în Ungaria. Fără aprobarea Parlamentului
• Moțiunea de cenzură urmează a fi depusă astăzi. „Domnule Bolojan, ați promovat ideologia unui progresism exacerbat, împotriva intereselor economiei naționale și ale poporului român!”
• Nicușor Dan participă la Summitul Inițiativei celor Trei Mări de la Dubrovnik
• Protest împotriva măsurilor guvernamentale. „Nu mai acceptăm austeritatea suportată exclusiv de cetăţeni, inechitatea, lipsa de respect și taxarea excesivă a muncii”
• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare

„Cu respect pentru toți cetățenii români, indiferent de apartenența lor etnică, dar și cu o îndatorire sfântă de a onora jertfa înaintașilor, care a permis acest moment esențial pentru identitatea națională și pentru devenirea statului unitar român! Există acolo sus un Dumnezeu al românilor care veghează!”, a adăugat Corlățean.

Într-un interviu acordat Q Magazine la 14 mai 2020, senatorul Corlățean sublinia că: „Această lege marchează o simbolistică naţională esenţială pentru devenirea şi evoluţia statului modern român. 4 iunie 1920, ziua semnării Tratatului de pace de la Trianon între Puterile Aliate şi învingătoare în Primul Război Mondial, între care şi România, cu Ungaria, ca stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial a reprezentat recunoaşterea internaţională politică şi juridică a actului istoric de la 1 decembrie 1918 al unirii Transilvaniei cu România. A consacrat recunoaşterea internaţională a voinţei românilor majoritari din Transilvania de revenire la patria mamă.

O astfel de simbolistică naţională era necesară, era obligatoriu a fi marcată de către statul român printr-o lege pe care Parlamentul să o adopte şi acest lucru s-a realizat cu doar trei săptămâni înainte de marcarea centenarului de la acea dată istorică.”

„Această lege se adresează în egală măsură generaţiilor mature şi celei tinere. Cei care vin acum trebuie să fie conştienţi şi să onoreze cu respect erosimul şi jerfele Armatei Române, care a fost principalul contributor prin ceea ce a făcut în Primul Război Mondial şi ulterior în iulie, august 1919 în incursiunea militară în Ungaria şi la Budapesta, atunci când a eliminat provocările generate de regimul bolşevic.

Provocările au fost atât pentru Ungaria, cât şi pentru statele centrale şi est euorpene, inclusiv România. Armata a generat cadrul şi posibilitatea Tratatului de la Trianon, favorabil pentru România”, a completat senatorul.

Citește și: După 100 de ani, Trianonul lui Titus Corlățean.

Era obligaţia statului român, prin Parlament, să marcheze în mod public, inclusiv în relaţiile internaţionale, pentru ca vocea statului român să fie clar auzită şi pentru a nu genera riscul ca prin tăcere varianta celorlalţi să fie cea care prevalează.

„În clipa în care România tace, când vocea statului nu se aude în relaţiile externe, atunci când vorbim despre o temă extrem de importantă, se aude numai vocea celuilalt, cel care prezintă denaturat şi cu caracater revizionist, o interpretare falsă a istoriei”, a punctat Corlățean.