Aproximativ 1.000 de tractoare blocau joi principalele artere rutiere din Bruxelles, unde are loc un summit al Uniunii Europene, pe fondul nemulţumirilor fermierilor faţă de politica europeană în acest domeniu, transmit AFP şi Reuters.
- AFT, companie românească, arată cum putea fi interceptată drona care a explodat în Portul Constanța. MApN are sistemul care ne-ar putea apăra aici, dar îl ignoră, preferând să dea banii altor state
- Guvernul României: Ucrainenii au pierdut controlul asupra a patru drone. Una dintre ele este cea care a explodat în Portul Constanța
- În România, contrabanda cu țigări și produsele contrafăcute ajung la 6,9% și generează pierderi de 324 milioane euro
- Primul vaccin creat de inteligența artificială
- SANADOR: Ordinul pentru completarea Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative poate restrânge accesul pacienților la servicii medicale esențiale
„Sunt 1.000 de tractoare sau maşini agricole”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei.
El a precizat că aceşti fermieri provin în special din Belgia.
„Dacă iubiţi Pământul, sprijiniţi-i pe cei care îl gestionează!”, scria pe un banner, iar un altul avea mesajul ”No farmers, no food”.

Piaţa din faţa Parlamentului European era joi dimineaţă plină de tractoare; unii dintre fermierii prezenţi au aruncat ouă spre sediul legislativului UE. Foto Elena Calistru
„Dacă vă uitaţi cât de mulţi oameni se află aici astăzi şi vedeţi că aşa este în toată Europa, atunci trebuie să ai speranţă. Noi trebuie să sperăm că aceşti oameni văd că agricultura este necesară. Ştiţi, este vorba de hrană”, a spus Kevin Bertens, un fermier ce trăieşte în apropiere de Bruxelles.
Elena Calistru, fondator și președinte al ONG ului Funky Citizens, activistă cunoscută, povestește într-o postare pe Facebook că este la Bruxelles și că totul orașul vuiește. „Pe de o parte, e protest al fermierilor, în fața Parlamentului European. Pe partea cealaltă, e Consiliu European azi și șefii de state încearcă să treacă modificările la bugetul multianual al UE și să scape de veto-ul lui Orban pe ajutorul către Ucraina.”
Calistru atrage atenția că „dincolo de cui servește și cine (încearcă) să instrumentalizeze aceste tensiuni din societate”, i se pare că „nu ajută pe nimeni să le punem simplist ștampila de far right (n.r. extrema dreaptă) și să ne liniștim prin etichetare.”

„Am însă convingerea că există o urgență climatică și că va fi extrem de greu să nu facem pasul înspre o economie mai verde. După cum am convingerea că pentru a ne putea lupta cu orice alți monștri, trebuie să ne asigurăm că nu vine Rusia peste noi, cotropind Ucraina. Sau că în acest proces nu creăm falii în societate care ne vor face să nu mai putem trăi împreună. Fără a forța deloc lucrurile, sigur că există o legătură între toate aceste mari transformări care se întâmplă lângă noi și sigur că vor exista ciocniri între cei ce se simt lăsați în urmă sau sacrificați în toată încercarea de a găsi soluții la diversele crize.”, scrie Elena Calistru.
Ea mărturisește că mergând pe trăzile din Bruxelles a simțit că „devine din ce în ce mai pregnantă și vizibilă anxietatea din extrem de multe locuri din societate. Și da, fricile sunt extrem de diferite și sunt construite pe multe traume asumate cu intensități variabile (război, costul vieții, schimbări climatice).
Mi-e teamă că în astfel de situații vor avea de câștigat de cele mai multe ori cei care, în mod reducționist și extremist, încearcă să ofere o soluție fără nuanțe de tip să scăpăm de toate și toți.”.
Activista recunoaște însă că
Din păcate, problema cea mai mare e că nu există o soluție deșteaptă, simplă și imediată la ce trăim acum. Și pare că nici timpul nu mai are (iar) răbdare cu oamenii.
Protestele agricultorilor s-au înmulţit în ultimele săptămâni în Uniunea Europeană, ei fiind nemulţumiţi de restricţiile impuse prin politicile europene privind mediul, de pătrunderea liberă pe piaţă a produselor ucrainene şi de creşterea costurilor, în special ca urmare a sporirii accizelor la combustibil ori a eliminării unor subvenţii.
În acest context au fost deja luate unele măsuri, cum sunt propunerea Comisiei Europene de limitare a importurilor de produse agricole ucrainene şi relaxarea normelor de mediu referitoare la terenurile necultivate.
În Franţa, unde fermierii protestează de câteva săptămâni, guvernul a renunţat la intenţia de reducerea graduală a subvenţiilor pentru combustibili şi a promis suplimentarea ajutorului pentru agricultori. Însă fermierii susţin că măsurile sunt insuficiente, protestele răspândindu-se şi în Belgia, Italia, Spania şi Portugalia.
Aceste protestele au loc cu câteva luni înaintea alegerilor europarlamentare unde, potrivit sondajelor de opinie, este de aşteptat ca partidele de dreapta extremă să obţină scoruri importante.
Liderii Uniunii Europene se întrunesc joi pentru a lua o decizie cu privire la ajutorul economic al blocului comunitar european pentru Ucraina. Miza este un ajutor financiar în valoare de 50 de miliarde de euro pentru Kiev pentru următorii patru ani, un pachet căruia premierul ungar Viktor Orban i s-a opus în decembrie.
Deciziile privind bugetul UE presupun unanimitate din partea statelor membre.
Orban a legat negocierile asupra bugetului UE de deblocarea unor fonduri europene pentru ţara sa ce fuseseră îngheţate în urma acuzaţiilor de corupţie şi abuz de putere formulate la adresa Budapestei. Liderul ungar a susţinut că finanţarea europeană pentru Ucraina ar trebui să fie aprobată anual şi nu pentru o perioadă de patru ani. Alţi lideri din UE au promis că, dacă nu vor reuşi să-l convingă pe omologul ungar, atunci vor găsi o soluţie pentru a continua să sprijine financiar Ucraina, cel puţin pe termen scurt.
Liderul ungar s-a referit şi el la actualele proteste de la Bruxelles. „Comisia UE ar trebui să reprezinte interesele fermierilor europeni împotriva celor ale Ucrainei, nu invers”, a spus Viktor Orban, citat de purtătorul său de cuvânt, adaugă Reuters.















































