Dacian Cioloș spune că „Roșia Montană este o afacere PSD” și îi cere lui Marcel Ciolacu să-și asume răspunderea. „Vinovatul este Victor Ponta!”

Roşia Montană este o afacere a PSD din care „aceşti oameni vor să câştige bani indiferent de cum se va încheia acest proces”, a afirmat, joi, europarlamentarul Dacian Cioloş, care i-a solicitat premierului Marcel Ciolacu să-şi asume răspunderea în acest caz.

• Oana Gheorghiu anunță care sunt primele companii de stat ce vor fi restructurate, lichidate…vândute. PSD: Atentat la siguranța națională a statului român
• Ficțiunea sancțiunilor: Europa continuă să cumpere gaz rusesc
• Inflație fără precedent de interviuri ale judecătorilor CCR. Oare ce îi sperie?
• Ilie Bolojan pune presiune pe români. Guvernul a adoptat o nouă măsură menită să-i facă de râs public
• Procurorul Emilian Eva încearcă să scape de condamnarea pentru luare de mită

„Când nu fură pentru ei, pesediştii fură pentru alţii. Aşa se traduce situaţia de la Roşia Montană, unde Victor Ponta este principalul vinovat pentru că a semnat actele de care avea nevoie Roşia Montană Gold Corporation. Marcel Ciolacu să îl sune de urgenţă pe consilierul său actual, Victor Ponta, sau pe fostul său şef de partid, acelaşi Victor Ponta, şi să explice de ce mereu şi mereu trebuie să plătească românii în locul lor. Să fie clar pentru toată lumea: Roşia Montană este o afacere a PSD din care aceşti oameni vor să câştige bani indiferent de cum se va încheia acest proces. Fie prin exploatare ilegală, fie prin procente rezultate ca urmare a procesului, să nu aveţi niciun dubiu că cei de la PSD aşteaptă să le intre sume considerabile în cont. Restul e mascaradă politică pusă la cale de Marcel Ciolacu şi de ceilalţi beneficiari”, a declarat fostul premier într-un comunicat de presă.

Potrivit acestuia, „escrocheria politică ce poartă numele de PSD a dat aurul României în concesiune acestei companii şi i-a promis că îl va exploata. Astăzi încearcă să şteargă urmele şi nu vor să-şi asume responsabilitatea propriilor fapte”.

„Din acest motiv îi cer lui Marcel Ciolacu să îşi asume răspunderea, el şi prietenii lui care au dat exploatarea pe mâna Gold Corporation împotriva românilor care au ieşit în stradă pentru protejarea un sit de valoare universală. Compania Roşia Montană Gold Corporation a dat în judecată statul român în iulie 2015, când prim-ministru era Victor Ponta. Evident, pentru Marcel Ciolacu este de vină Cioloş, care a ajuns la guvern în decembrie 2015, şi nu consilierul său onorific Ponta care, prin acţiunile sale şi ale prietenului Vâlcov, care era şeful Comisiei pentru Roşia Montană din Parlament, a dus România în această fundătură. Guvernul Ponta şi compania Roşia Montană Gold Corporation s-au înţeles, practic, în 2013 pentru demararea proiectului”, a explicat fostul premier.

Cioloş susţine că în documentele de la tribunal „scrie negru pe alb că Victor Ponta recunoaşte că a negociat cu RMGC demararea proiectului şi le-a promis eliberarea celor 45 de avize necesare – inclusiv modificarea unor legi de mediu şi de patrimoniu care protejau situl Roşia Montană”.

„Speriat de reacţia oamenilor, Ponta a dat înapoi, dar răul se produsese deja. A băgat statul român într-o situaţie gravă. Acesta este de fapt motivul pentru care compania minieră cere de la statul român azi miliarde de euro. De altfel, Victor Ponta a recunoscut public, încă din 2015, că din cauza bulibăşelilor pe care ei le-au făcut, statul şi cetăţenii vor plăti despăgubiri. « Cei de la Roşia Montană, din 1998, dar mai ales din 2005, de când e Traian Băsescu preşedinte, au avut promisiuni ferme că proiectul se va face. Cu siguranţă vor cere despăgubiri, nu ştiu cât. Ţinând cont de faptul că există o majoritate parlamentară împotrivă, proiectul se va respinge. Probabil că o să plătim toţi şi cred că e corect să spunem acest lucru.», zicea premierul Ponta în 2015. Hai, Victor Ponta, fii curajos, asumă-ţi răspunderea. Şi explică-i şi lui Marcel adevărul, că dacă pierdem acest proces este din cauza angajamentelor pe care tu le-ai luat faţă de companie fără a avea bază legală, ci pe promisiuni fără acoperire”, a transmis eurodeputatul.

Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, joi, că Guvernul se aşteaptă ca pe 10 februarie să vină o decizie definitivă în cauza privind Roşia Montană şi este pregătit pentru discuţii, dacă statul român va fi obligat la despăgubiri, subliniind, însă, că vor fi prezentate public toate documentele din care reiese cine a greşit din partea română în acest proces.

„M-am obişnuit ca notele de plată să-mi vină ca şi prim-ministru pentru toate tâmpeniile făcute de către alţii. După vaccinuri… astăzi fac o şedinţă de guvern ca să contractăm o firmă de avocaţi ca să ne putem apăra ca şi alte state din Uniunea Europeană (în cauza Pfizer – n.r). Înţeleg că până pe data de 10 va veni şi o decizie definitivă în cazul Roşia Montană. Ieri, în şedinţa de Guvern, am rugat toţi colegii care deţin informaţii şi care au avizat sau nu au avizat acest proiect, toate aceste documente să fie strânse, toate documentele de la avocaţii pe care i-am avut în acest proces, astfel încât românii, cu toţii, să ştie adevărul”, a declarat, joi, Ciolacu.

El a precizat că discuţii cu privire la plăţi la care ar urma să fie obligat statul român vor avea loc după finalizarea procesului. 

Ce omite fostul premier?

Protestele împotriva Proiectului minier Roșia Montană a fost scânteia multor proteste din țară. Se fluturau steaguri, se strigau lozinci: „Revoluţia începe la Roşia Montană”, „Băse, lingoule”, „Avem cu toţii o rană, Roşia Montană”, „Vrem cultură, nu cianură”, „Nu corporaţia face legislaţia”.

În decembrie 2013, Proiectul de lege pentru modificarea Legii Minelor este dezbătut şi votat în Camera Deputaților unde nu a reușit să adune numărul minim de voturi necesare pentru a fi adoptat. Consecința? Gabriel Resources a dat în judecată România.

Deși avocații au avertizat asupra riscurilor pe care le-ar presupune înscrierea sitului Roșia Montană în UNESCO, unul dintre miniștrii guvernului Cioloș s-a încăpățânat să trimită dosarul la Paris.

La 26 octombrie 2016, Roșia Montană fusese inclusă pe lista indicativă UNESCO, intenţia de depunere a dosarului fiind criticată de ministrul Justiţiei, Raluca Prună, care, în 26 decembrie 2016, a postat pe pagina de Facebook a Corinei Şuteu următorul mesaj: „Înţelept ar fi să nu se ia nicio decizie. Depunerea dosarului de către statul român e o poziţionare care vine mănuşă în procedura arbitrală. Pentru investitorul cu pricina şi în dauna statului”. După mai puțin de două ore, postarea a fost ștearsă.

Corina Șuteu, ministru al Culturii, avertizată și criticată chiar de o colegă de guvern, nu renunță și exact în ziua în care guvernul Tudose depunea jurământul de învestitură, trimite dosarul la Paris. Ilegal, pentru că adosarul a fost trimis fără aprobarea guvernului și fără avizarea ministerelor de resort.

Indecizia guvernelor și aruncarea „cartofului fierbinte” dintr-o parte în alta, presiunea străzii, discrepanța dintre declarații și acțiuni sunt doar câteva dintre cele care au „contribuit” la iminentul eșec al României la Curtea de Arbitraj.

Să reamintim că în iunie 2018, guvernul Dăncilă stopează procedura de includere a localității Roșia Montană în patrimoniul UNESCO. La doi ani distanță, în ianuarie 2020, guvernul Orban reia înscrierea Roșiei Montane în lista Patrimoniului UNESCO și depune dosarul în ultima zi. Ulterior, la presiunea miniștrilor USR PLUS premierul Florin Cîțu a discutat acest document instituțional doar în cadrul ședintei de coaliție, unde PNL și UDMR au susținut retragerea dosarului de listare UNESCO, însă reprezentanții USR PLUS s-au opus, amenințând cu ieșirea de la guvernare în cazul retragerii dosarului.

Faptul că nu a fost retras dosarul UNESCO, includerea Roșiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial a devenit una dintre cele mai mari pierderi înregistrate de statul român de-a lungul istoriei sale. Dincolo de despăgubirile cerute de Gabriel Resources, România nu va mai putea niciodată să își valorifice cea mai mare resursă de aur pe care o deține.