Cândva, harta ceramicii din județul Vâlcea cuprindea – pe lângă Horezu – și satele Lungești și Vlădești. Meșteșugul olăritului a început să se piardă, odată cu dispariția vechilor meșteri olari. În Vlădești, familia Eugen și Violeta Pătru se încăpățânează să mențină tradiția ceramicii albe dacice.
- Semne „bune” economia are: tot mai multe companii se închid
- Papa Leo XIV surprinde lumea catolicǎ. Fost imigrant ascuns în portbagaj, numit episcop în SUA
- Românii vor ca Ilie Bolojan să demisioneze. Sondaj
- La ce mai sunt bune cărțile?
- Pentagonul anunță retragerea a 5.000 de soldați americani staționați în Germania
Cei doi olari, care duc mai departe acest meșteșug ancestral, sunt propuși să devină tezaure umane vii, ceea ce constituie o recunoaștere binemeritată, cu atât mai mult cu cât ceramica realizată de familia Pătru este obținută după tehnici folosite de pe vremea dacilor și care nu se mai regăsesc niciunde în țară.
„Față de ceramica de Horezu, de exemplu, la cea de Vlădești diferă total tehnica de lucru. Noi ne mândrim cu ceramica noastră albă, tradițională, ceramica angobată. În plus nu are nimic, are doar ceva diferit. Avem un decor mult mai simplu, folosim numai motive tradiționale – spirala, brăduțul, valul – care reprezintă tot ce e necesar, esențial pentru o viață terestră”, a explicat meșterul Eugen Pătru pentru Agerpres.

Ceramica de Vlădești se obține prin „scăldarea” vaselor în caolin (o argilă cu granulație fină). După „scalda” vaselor, ele sunt ornamentate cu smalț sau glazură. Un alt element specific ceramicii de Vlădești este și lutul folosit, care, spre deosebire de alte zone, are o compoziție ce îi dă o rezistență mai mare la ardere, astfel că vasele pot fi folosite fără teama că puse direct pe flacără ar putea crăpa.
În această lună Eugen și Violeta Pătru vor afla dacă vor primi titlul de „Tezaur uman viu”.
În prezent, singurul tezaur uman viu în acest meșteșug din Vâlcea este ceramistul horezean Sorin Giubega, care a primit această recunoaștere în 2022, la aniversarea unui deceniu de când tehnica de prelucrare a ceramicii de Horezu a fost inclusă în patrimoniul imaterial UNESCO.












































