Ofensiva economică a Chinei pe continentul european a devenit un subiect de controversă între diverșii actori de pe bătrânul continent, cum de altfel nici Statele Unite nu au stat deoparte, atrăgând atenția (mai mult sau mai puțin la vedere) asupra riscurilor la care se expun cei ce avansează fără discernământ proiecte investiționale chineze. De cealaltă parte, Beijingul a pornit în ultimii ani către Vest un adevărat desant asupra unor sectoare de interes strategic, încercând să-și sporească prezența ca parte a unei strategii deosebit de complexe și pe care occidentalii par că nu reușesc a o înțelege deplin.

Cine a reprezentat România la Davos?

Fie că vorbim despre achiziționarea unuia dintre cele mai importante porturi din Europe, respectiv portul grecesc Pireu, despre investițiile în infrastructura poloneză sau despre intenția de a construi reactoarele nucleare 3 și 4 de la Cernavodă, devine limpede că marele stat asiatic operează prin așa-numita inițiativă investițională „Belt and Road” ca într-un joc de go – afișează reguli simple ce ocultează strategii complexe.

În același context, mediile de reflecție au remarcat creșterea continuă a interesului Chinei pentru Ucraina, ceea ce nu frapează pe fond, însă jocul devine mult mai complicat atunci când interesele Fedrației Ruse (putere ce își arogă de la sine un drept de preempțiune în materie de influență economică în Ucraina – în definitiv a declanșat un război împotriva Ucrainei pentru a conserva această stare de fapt) și ale Chinei ar putea intra în coliziune.

China și-a sporit implicarea în Ucraina, folosind asistența pentru dezvoltare prin intermediul Inițiativei Belt and Road drept un pretext convenabil. Obiectivul principal al Chinei îl reprezintă augmentarea beneficiilor economice, iar agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei face acest lucru mai ușor, din moment ce China poate exploata relațiile antagonice dintre cei doi actori. În același timp, China își consolidează poziția în Europa de Est pentru a obține un avantaj în relațiile cu Rusia, UE și Statele Unite.

Parteneriatul prioritar al Chinei este cu Rusia, astfel că, prin activitatea sa în Ucraina, Beijingul lasă să se înțeleagă că nu amenință interesele Rusiei.

Semnificații

Pentru China, Ucraina este indubitabil un partener important al Inițiativei Belt and Road, în timp ce pentru Ucraina, China este principalul partener economic asiatic, cele două state semnând în 2011 un parteneriat strategic. Cooperarea lor anterioară, mai ales economică, s-a desfășurat cu anumite dificultăți.

Din cauza disputelor politice interne și a agresiunii rusești împotriva Ucrainei, țara nu a reușit să-și mențină angajamentul față de China în cadrul unui acord ”împrumut pentru cereale” semnat în 2013, cazul fiind ulterior spre arbitraj la Londra. Cele două parți au redus relația bilaterală (care era la un nivel istoric) după anexarea Crimeii și începutul războiului în estul Ucrainei.

Mai târziu, în ianuarie 2015, în timpul Forumului Economic Mondial de la Davos, președintele ucrainean Petro Poroșenko și liderul chinez Xi Jinping au discutat despre o cooperare sporită. În septembrie 2017, ministrul de Externe al Ucrainei, Pavlo Klimkin, a efectuat o vizită la Beijing, iar apoi, în decembrie anul trecut, Ma Kai, vicepremierul Chinei, a vizitat Kievul.

Inițiativa Belt and Road

Ceea ce se petrece în țara noastră este o rușine

Activitatea economică a Chinei în Ucraina se subsumează Inițiativei „Belt and Road”(IBR), mai ales sub pretextul poziției de tranzit a statului est-european și a acordului său de liber schimb cu Uniunea Europeană. Unul dintre elementele principale ale IBR este stabilirea unor legături feroviare noi între China și Europa.

În 2016, Ucraina a lansat spre testare noi linii feroviare care transportă mărfuri între Marea Neagră și Marea Caspică, folosind însă conexiuni alternative, ce ocolesc teritoriul rusesc. S-a prezumat că aceasta ar fi o modalitate inteligentă de a include Ucraina pe ruta existentă China-Europa, prin Kazahstan, Georgia și Turcia (linia Baku-Tbilisi-Kars).

Conexiunea cu pricina ar facilita trimiterea mărfurilor în China, care, din cauza sancțiunilor impuse Rusiei (și contra-sancțiunilor), au interdicția de a fi transportate prin Federația Rusă. Testele acestei rute nu au generat însă rezultatele scontate, iar, la prima vedere, cvasi-eșecul se datoreză lipsei de interes și implicare a părții chineze în edificarea aceastei rute.

Trebuie de altfel menționat că marele stat asiatic este al treilea partener comercial al Ucrainei, după UE și Rusia. Din ianuarie-noiembrie 2017, schimburile comerciale dintre Ucraina și China au totalizat peste 7 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cu 8% mai mult decât în 2016.

Din cele 7 miliarde de dolari, 5 miliarde dolari sunt mărfuri chinezești exportate în Ucraina (11% din totalul importurilor). Principalele exporturi ale Ucrainei în China sunt produse alimentare, Ucraina fiind cel mai mare exportator de porumb și echipament militar – în 2016, China a cumpărat echipament de aproximativ 90 milioane USD.

China manifestă un apetit investițional crescut în raport cu Ucraina, chiar dacă până recent nivelul a fost destul de modest (aproximativ 1% din Investițiile Străine Directe, în principal în domeniul aviației sau al tehnologiei informației). În timpul vizitei din decembrie, vicepremierul chinez a anunțat cu emfază startul implementării a numeroase proiecte în valoare totală de 7 miliarde de dolari.

Companiile chineze vor construi o secțiune a autostrăzii Odesa-Mikolajów (complementară rutei Odessa-Gdansk, cu o eventuală extindere spre Kherson), o conexiune feroviară între aeroportul Boryspil și Kiev și o linie de metrou suplimentară, precum și o nouă centură ocolitoare a capitalei. Chinezii au modernizat deja portul din Yuzhne și participă la operațiunile de dragare a portului din Cernomorsk, cu scopul declarat de a construi un terminal portuar acolo.

Beijingul a învățat deja specificitățile birocrației excesive și a haosului administrativ din Ucraina, inclusiv după experiențe precum notoriul fiasco din 2012 – un acord de împrumut pe termen lung al unei bănci de stat chineze către Naftohaz, în valoare de 3 miliarde de dolari. China încearcă actualmente să își sporească controlul asupra proceselor de reglementare ce definesc cadrul de realizare a investițiilor străine în Ucraina.

În 2016, China a devenit acționar majoritar la Banca Ucrainei pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Investițiile asiaticilor se axează în principal pe achiziții de companii și infrastructuri, finanțate din împrumuturi de la bănci de stat chinezești.

„Aștept cu mare nerăbdare să-l întâlnesc pe președintele Xi, care a repurtat recent o mare victorie politică”

În pofida nivelului ridicat al datoriei de stat, aceste împrumuturi sunt așteptate cu nerabdare de către autoritățile din Ucraina din cauza nevoilor financiare și a lipsei de reforme, cum ar fi cele legate de împrumuturile FMI sau UE.

Tendințe de evoluție

Cooperarea economică dintre China și Ucraina nu este dublată de un dialog politic sporit. China subliniază importanța cooperării partenerului său în cadrul BRI, însă Kievul a fost refuzat atunci când vicepreședintele parlamentului ucrainean, în 2016, a solicitat ca țara să se alăture inițiativei de cooperare ”16 + 1”, structură ce include majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est, și evident China.

Ambasadorul chinez în Ucraina a subliniat, în schimb, că relația de colaborare se întemeiază cu precădere pe Inițiativa Belt and Road. Percepția autorităților chineze asupra Ucrainei este influențată vizibil de ideea că aceasta se află în sfera de interes a Federației Ruse.

Sprijinul politic pentru Ucraina ar crește probabilitatea apariției unor animozități între Rusia și China, scenariu pe care Beijingul îl evită cu obstinație.

Activitatea chineză în Ucraina pare să nu antagonizeze Rusia, care rămâne cel mai important partener politic al Chinei (cel puțin în lumina reflectoarelor). Implicarea economică anterioară a Chinei în Ucraina, de asemenea, nu a amenințat poziția Rusiei.

Rusia este a doua cea mai mare destinație de export a Ucrainei, cu schimburi comerciale în anul 2016 aproape duble față de bilanțul echivalent China-Ucraina. De asemenea, Rusia percepe capitalul chinezesc în Ucraina ca fiind mult mai prietenos decât cel al Uniunii Europene sau SUA.

Pe fond, angajamentul crescând al Chinei în Ucraina este o încercare de a reveni la nivelul său de implicare dinainte de agresiunea Rusiei, când relațiile au fost mai avansate. China exploatează postura curentă deloc privilegiată a economiei ucrainene, precum și dificultățile generate de războiul dus împotriva Rusiei.

China dorește să profite din punct de vedere economic, dar în egală măsură urmărește consolidarea poziției politice în Europa de Est, care la rândul său va fi utilizată în relațiile sale cu Rusia, UE și Statele Unite.

Ma Kai, vicepremierul Chinei la Kiev

Atâta timp cât cooperarea Chinei cu Rusia rămâne de o importanță majoră, implicarea sa în Ucraina va lua în considerare interesele Rusiei. Deși experții chinezi subliniază disponibilitatea țării de a coopera cu UE, de exemplu, în Parteneriatul Estic (EP), lipsa declarațiilor oficiale cu privire la această chestiune vădește reticența Chinei de a antagoniza Rusia.

Proiectele Ucraina – China în afara Inițiativei Belt and Road, precum și conexiunea feroviară care exclude Rusia, vor fi considerate de China ca potrivnice Moscovei și, prin tranzitivitate, dezavuate. Mai mult decât atât, implicarea militară a Rusiei în Ucraina, precum și anexarea Crimeei au condus la o înrăutățire a relațiilor cu UE și Statele Unite, astfel că Rusia s-a văzut nevoită să se îndrepte către China.

Rusia a permis investiții chineze majore în sectorul energetic, în vreme ce a vândut statului asiatic echipament tehnologic militar modern. În același timp, conflictul mocnit din estul Ucrainei continuă să amenințe țara cu destabilizarea, ceea ce pune sub semnul întrebării interesele economice chineze și implicarea la un nivel mai amplu.

Aspectul politic al prezenței chineze se va rezuma în primul rând la menținerea statu quo-ului în Donbas și Crimeea.

Pe termen mai îndelungat, implicarea sporită a Chinei ar putea deveni o formă importantă de concurență pentru Parteneriatul Estic, precum și pentru prezența economică a SUA în Ucraina.