Un deputat liberal propune ca „Istoria comunismului în România”, să fie disciplină obligatorie pentru liceu

În cadrul Forumului Educației de la Iași, organizat de PNL la finalul săpătmânii trecute, au fost dezbătute proiectele legii învățământului. La eveniment a participat și ministrul Sorin Cîmpeanu, care se declară optimist în legătură cu viitorul școlii românești, mai ales că a întâlnit „oameni care au încredere în România Educată și în schimbările atât de importante și de necesare propuse în cele două proiecte de lege”.

• Rectorul UNEFS: Eu am cerut suplimentarea locurilor pentru studenți. Nu am vorbit niciodată cu generalul Vlad
• Roman Gofman a devenit noul director al Mossad. Netanyahu: Ridică-te și strălucește!
• Prof. Mariana Badea revine cu „Bumerang de manele… lingvistice”
• Generalul Gheorghiță Vlad: Resping toate acuzațiile! Nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea
• Sindicaliștii din TVR amenință cu greva generală. Adriana Săftoiu, acuzată că dorește eliminarea drepturilor angajaților

Forumul Educației a avut loc sâmbătă, 6 august, în cea de-a 24-a zi de consultări și, din punct de vedere cronologic, potrivit ministrului Cîmpeanu, care a bifat dezbaterile cu numerele 37, 38, și 39.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a participat la dezbaterile de la Iași unde au fost formulate propuneri pentru ca școala să fie mai atractivă pentru elevi și pentru ca universitățile să formeze cei mai buni specialiști. Foto Facebook

„A fost a 24-a zi de consultări și, din punct de vedere cronologic, s-au desfășurat dezbaterile cu numărul 37 (Învățământ Preuniversitar – 300 de participanți), 38 (Învățământ Superior – peste 100 de participanți) și 39 (organizată în parteneriat cu Teach for Romania – 150 de participanți fizic și aproape 500 de participanți online)”, a scris Sorin Cîmpeanu pe pagina sa de Facebook.

Prezent la dezbateri, deputatul liberal Alexandru Muraru a comparat starea de fapt din 2012, anul adoptării actualei legi a educației, cu cea din 2021 în privința numărului studenților înscriși în învățământul superior de stat sau privat.

Deputatul liberal Alexandru Muraru a propus introducerea unei noi materii obligatorii în curicula de liceu Foto Facebook

„În 2012, după adoptarea actualei legi a educației, în România aveam 540 mii de studenți înscriși în învățământul superior la stat și privat, cifră care a scăzut de la an la an până în anul 2021, la 401 mii de studenți pe ambele forme de proprietate. Sunt 10 ani în care statul român a pierdut 140.000 de studenți. Evident, explicațiile pot fi multiple, fie că vorbim de cele de ordin social de cele mai multe ori, sau legate chiar de efectele pe care le vedem în învățământul preuniversitar, în special la rezultatele de la examenele de bacalaureat, dar e clar că astăzi, universitățile se confruntă cu un număr din ce în ce mai redus de studenți. Paradoxal dar îmbucurător totodată, Iașul nu păstrează trendul național de scădere, observând, mai ales din 2019 încoace, o creștere semnificativă a numărului de studenți care acced la studiile de licență.”, a remarcat liberalul Alexandru Muraru, care subliniat că trebuie identificate soluții pentru ca învățământul universitar să devină din nou atractiv.

De asemenea, el consideră că trebuie început un amplu proces de educare a generațiilor postcomuniste despre istoria regimului totalitar.

„Astăzi, mai mult ca niciodată, în contextul invaziei Rusiei, a războiului hibrid pe care Rusia îl poartă în ţările NATO, (…) consider că studierea de către elevi a comunismului românesc, ca disciplină separată faţă de ceea ce se întâmplă la ora de istorie, este obligatorie. După 32 de ani de la prăbuşirea comunismului, generaţiile de mâine trebuie educate în spiritul democraţiei, valorilor libertăţii şi combaterii formelor de falsificare a istoriei. Propaganda, distorsiunea, manipularea şi falsul au fost fundamentele de bază ale sistemului comunist. Manipularea istoriei a servit la menţinerea puterii elitelor comuniste şi a sistemului totalitar. De aceea, România trebuie să înceapă un proces amplu de a educa pe cei născuţi după postcomunism despre istoria regimului totalitar. Această educaţie va contribui masiv în respingerea formelor de autoritarism, naraţiunilor false, nostalgiilor transformare în proiecte politice toxice pentru democraţie. Ori istoria europeană care are nevoie astăzi de o naraţiune şi care lipseşte cel mai mult din curricula elevilor este istoria regimului comunist”, a declarat Alexandru Muraru, potrivit unui comunicat de presă.

Muraru, care este reprezentantul special al Guvernului pentru promovarea politicilor memoriei, combaterea antisemitismului şi xenofobiei a subliniat faptul că „Istoria comunismului în România”, ca disciplină obligatorie, reprezintă cea mai adevărată şi profundă condamnare a comunismului, a crimelor şi abuzurilor sale.

„Este nevoie de eforturi mai mari la nivelul UE pentru combaterea încercării Rusiei de a rescrie istoria în contextul războiului din Ucraina. Educaţia este cea mai eficientă armă împotriva falselor naraţiuni. La 30 de ani de la căderea comunismului, 63% dintre români cred că situaţia de atunci era mai bună decât cea de acum. Este cea mai mare cifră din ultimii ani şi arată amploarea revalorizării comunismului. Şi este evident şi cel mai mare neadevăr, România de astăzi, cu toate problemele ei, nu poate fi comparată cu trecutul său total totalitar, cu închisori şi crime. (…) Noi nu pregătim doar oameni pentru piaţa muncii, ci vrem să pregătim viitori buni cetăţeni într-o democraţie, care să facă imposibilă în viitor repetarea acestor istorii regretabile. Educaţia este singurul antidot la ignoranţă, totalitarism, antisemitism şi xenofobie”, a subliniat el.