liviu dragnea
Liviu Dragnea, preşedintele PSD.
Actual

Un Guvern pentru liniștea noastră

Rezultatele alegerilor din 11 decembrie pot fi citite ca o consecinţă a victoriei din SUA a lui Donald Trump, dar şi a schimbărilor care se desfăşoară cu repeziciune în Europa şi în lume. Deşi România părea imună în faţa acestor schimbări, iată că am avut o reacţie puternică şi democratică din partea majorităţii electoratului.

Am avut parte de o victorie curată şi categorică a singurului partid politic care a dezvoltat în campania electorală un discurs matur, rezervat, responsabil, fără exagerări demagogice, fără agresivitate. Un element important a fost reprezentat şi de amintirea guvernărilor precedente ale PSD care s-au caracterizat prin stabilitate şi relativă coerenţă (ceea ce nu se poate spune despre aşa-zisele guvernări „de dreapta”).

PSD nu a făcut decât să reediteze mesajul partidului şi al lui Ion Iliescu din anii ’90. Mai ţineţi minte lozinca lui Ion Iliescu: „Un preşedinte pentru liniştea dumneavoastră”? Ei bine, PSD a intuit faptul că societatea românească, speriată de amploarea schimbărilor din jurul său, obosită de atâtea conflicte interne, frustrată de transformarea democraţiei într-un joc agresiv, de stradă (alegerile prezidenţiale din 2014, cu un rezultat obţinut prin creşterea tensiunii sociale, răsturnarea guvernului Ponta sub presiunea străzii etc.), are nevoie de linişte. Oamenii aşteaptă de la guvernare nu atât promisiuni revoluţionare, nici mari realizări în infrastructură, ci linişte şi stabilitate.


Cu cât erau mai agresivi Iohannis, Cioloş, PNL şi USR cu PSD-ul, acesta reacţiona tot mai mult ca un samurai în meditaţie zen


PNL şi USR nu au înţeles acest mesaj şi au reuşit, contraproductiv, desigur, să transforme propria lor locomotivă electorală, pe premierul Dacian Cioloş, într-un soi de armă. Ceea ce nu doar că nu se potrivea premierului – om liniştit, birocrat, lipsit de şarm şi de conţinut, dar nu era conform cu aşteptările reale ale societăţii.

Am avut practic o campanie în care, în timp ce o tabără ne ameninţa cu apocalipse (politice, economice, militare, culturale), cealaltă tabără transmitea un mesaj de calm şi de încredere. Cu cât erau mai agresivi Iohannis, Cioloş, PNL şi USR cu PSD-ul, acesta reacţiona tot mai mult ca un samurai în meditaţie zen.

Chiar şi în momentul anunţării victoriei categorice a PSD, am văzut un leadership al partidului de o bucurie calmă, care te făcea să te gândeşti mai degrabă la samuraii din filmele lui Akira Kurosawa, decât la politicienii guralivi cu care suntem noi obişnuiţi.

Un Parlament pentru liniştea noastră? Un guvern pentru liniştea noastră? Preluând o formulă a generaţiei Facebook, să sperăm ca Dumnezeu „să dea like” şi să ne ajute să atingem acest deziderat, exprimat electoral: al liniştii şi responsabilităţii.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

To Top