Ins cu imagine lăpuşneană cândva, ce voia să „popească” pre-corupții Republicii. Aşa, făcându-şi faima de belitor al boierilor stricați, a ajuns repede în siajul marinarului-șef. Să-i zicem, cu un termen de uscat, „suita”. Cu care a cochetat adesea şi care l-a răsfățat pe când Vodă Traian delecta norodu’ cu pâine şi „tocşouri” cum le spunea/scria o altă teleastă pervertită şi portocalizată…
Printr-o despărțire de-a dreptul funerară – lacrimi, vaiete, smulgeri, extracții capilare –, Moraru a spus pa postului B(ăse)1, apoi şi-a făcut postul lui. Prostu’. Crezând, probabil, că va fi susținut de forțele financiare ale Camarilei. Deşarte iluzii… A dat un faliment merituos. Exact în buza campaniei. El chiar credea că este ce se pretinde: Naş. Ei, aş! Probabil a prins, săracu’, o criză de asfalt la autostrăzi, la imobiliare, plus amenințarea intestină a populației față de „blondineria”(grup compact de dame blonde la păr – n.r.) politică oranjiană. Şi, iată, iată! Naşu’ revine. Unde? La RTV. Ca nou: apretat, călcat, spălat. Ca simplu invitat. Ca să ştie toată România pe unde mai tămâie oranjeria… Eu, una, tai postul de pe listă. Delete!
















































