Filmat în pandemie, lungmetrajul „Babardeală cu bucluc sau porno balamuc”, transpune realitatea înconjurătoare din perspectiva raportului dintre individ și societate.
„Microscop/ Telescop social”, „lucrarea de artă durabilă” a lui Radu Jude explorează și ilustrează relația provocatoare dintre educație, sexualitate și compromisuri, fiind premiată cu Ursul de Aur la cea de-a 71-a ediţie a Berlinalei.
Pentru a treia oară în ultimul deceniu, industria de film din România a obținut Ursul de Aur, fiind singura țară care se poate lăuda cu o astfel de performanță realizată din 2000 încoace, informează cinemagia.ro.
- Vitrinele din București. Cine le-a făcut și de ce ne urăște?
- Doliu colectiv pentru o speranță politică risipită
- Adrian Năstase, de la Budapesta: Americanii nu au foști prieteni
- Susținătorii de ieri, criticii de azi ai lui Nicușor Dan: Ați avut șansa să schimbați sistemul; dacă ați ales să îl serviți, veți fi judecat ca parte a lui!
- Strâmtoarea Ormuz, deschisă total
„Profesoara porno” într-o „societate toxică, habarnistă, eminamente tâmpită”
Într-o societate guvernată de legile nescrise ale tupeului, ignoranței și incompetenței, înconjurată de personaje care poartă „mască” încă de dinainte de apariția pandemiei, „profesoara porno” călătorește la București, pe o „stradă cu sens unic”, ocazie cu care surprinde anecdotele, semnele și minunile care construiesc și deconstruiesc profunzimea cotidianului.

În intimitatea „Paradisului social”, compromisul, educația și sexualitatea constituie, simplu și natural, repere care definesc esența unui spectacol în care actorii se sufocă de indignare. Abordare actuală în zilele noastre, în contextul discuției despre etică și integritate, direcționată într-o singură direcție. Sunt blamați și sancționați profanii, fără să existe însă o practică actuală pentru a sancționa astfel de comportamente la toate nivelurile.
Pelicula pune în prim-plan inclusiv obsesiile părinților pentru note, prejudecățile la adresa profesorilor, în timp ce sistemul de educație se confruntă cu probleme structurale, una din cea mai îngrijorătoare fiind reprezentată de proporția absolvenților analfabeți funcționali, potrivit cinemagia.ro.
„E o încercare de a vedea mai bine realitatea înconjurătoare, de a folosi cinemaul pentru a vedea unele legături dintre lucruri, de a folosi camera ca pe un fel de microscop sau telescop social.”
a declarat regizorul Radu Jude în interviul acordat pentru Libertatea, la 19 februarie 2021.

„Ursul de Aur se acordă unui film care are acea calitate rară a unei lucrări de artă durabile. Capturează pe ecran conținutul și esența, mintea și corpul, valorile și carnea prezentului. Ale acestui moment al existenței umane.
Face asta provocând spiritul vremurilor noastre, plesnindu-l, provocându-l la duel. În același timp, provoacă momentul prezent al cinemaului, zguduind, cu aceleași mișcări de cameră, convențiile noastre sociale și cinematografice.
Este un film elaborat și sălbatic, inteligent și copilăresc, geometric și vibrant, imprecis în cel mai bun fel. Atacă spectatorul, evocă polemici, dar nu lasă pe nimeni la o distanță sigură.”
Motivația juriului Festivalului de film de la Berlin, a 71-a ediție, preluată de culturaladubă.ro.

Din componența juriului, în acest an, au făcut parte: Mohammad Rasoulof (Iran) – câștigătorului ediției din 2020, Nadav Lapid (Israel), Adina Pintilie (România), Ildikó Enyedi (Hungaria), Gianfranco Rosi (Italia), respectiv Jasmila Žbanić (Bosnia și Herțegovina).
România, de trei ori câștigătoare a Ursului de Aur
După ce în 2015 a câștigat Ursul de Argint pentru „Cel mai bun regizor”, cu filmul Aferim!, regizorul Radu Jude a reușit să obțină, la cea de-a 71-a ediție a Festivalului de Film de la Berlin, al treilea premiu pentru România la categoria Ursul de Aur. Această performanță a mai fost obținută în 2013 – cu lungmetrajul „Poziţia copilului” (în regia lui Călin Peter Netzer), respectiv în 2018 – cu pelicula „Touch Me Not”/ „Nu mă atinge-mă” (regizor Adina Pintilie), potrivit cinemagia.ro.
Lista filmelor laureate cu Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin:
2021 – Babardeală cu bucluc sau porno balamuc (r. Radu Jude) – România/Croaţia/Cehia/Luxemburg (producător Anca Solomon)
2020 – There Is No Evil (r. Mohammad Rasoulof) – Germania/Cehia/Iran
2019 – Synonymes (r. Nadav Lapid) – Franţa/Israel/Germania
2018 – Touch Me Not (r. Adina Pintilie) – România/Germania/Cehia/Bulgaria/Franţa
2017 – On Body and Soul (r. Ildikó Enyedi) – Ungaria
2016 – Fuocoammare (r. Gianfranco Rosi) – Italia/Franţa
2015 – Taxi (r. Jafar Panahi) – Iran
2014 – Black Coal, Thin Ice (r. Diao Yinan) – China/Hong Kong
2013 – Poziţia copilului (r. Călin Peter Netzer) – România/Germania (producător Anca Solomon)
2012 – Caesar Must Die (r. Paolo Taviani, Vittorio Taviani) – Italia
2011 – Nader And Simin, A Separation (r. Asghar Farhadi) – Iran
2010 – Honey (r. Semih Kaplanoglu) – Turcia/Germania
2009 – The Milk Of Sorrow (r. Claudia Llosa) – Spania/Peru
2008 – Tropa de elite (r. José Padilha) – Brazilia/Argentina
2007 – Tuya’s Marriage (r. Wang Quan’an) – China
2006 – Grbavica (r. Jasmila Zbanic) – Austria/Bosnia şi Herţegovina/Germania/Croaţia
2005 – U-Carmen eKhayelitsha (r. Mark Dornford-May) – Africa de Sud
2004 – Gegen die Wand/Head-On (r. Fatih Akin) – Germania
2003 – In This World (r. Michael Winterbottom) – Marea Britanie
2002 – ex aequo Bloody Sunday (r. Paul Greengrass, Marea Britanie/Irlanda) şi Spirited Away (r. Hayao Miyazaki, Japonia)
2001 – Intimacy (r. Patrice Chéreau) – Franţa
2000 – Magnolia (r. Paul Thomas Anderson) – SUA













































