Ziua NATO. Intrarea în Alianță s-a făcut și cu sacrificiul militarilor români care au murit

Cu ocazia zilei NATO în România, 2 aprilie, Nicolae Ciucă a făcut un apel la memorie, dar și la unitate, atât din perspectiva sa de premier, cât și din aceea de ofițer de rang înalt cu o carieră militară definită inclusiv pe frontul de luptă. Au trecut 19 ani de când țara noastră a aderat la cea mai importantă alianță militară a lumii.

• Apa Nova investește 49 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de apă și canalizare
• Grindeanu: Cer secretarilor de stat și prefecților PSD să își prezinte demisiile
• Proiectul de lege privind interzicerea vânzării activelor statului la companii strategice a intrat în procedură de urgență
• Gruia Stoica, GFR: Autoritățile invocă raționalizarea consumului de energie și, în același timp, favorizează transportul cu cel mai mare consum de motorină
• AUR și PSD, front comun împotriva Guvernului Bolojan. 5 mai, data votării moțiunii de cenzură

 „Războiul nu este un lucru pe care să și-l dorească cineva, cu atât mai puțin militarii, care știu ce înseamnă distrugerile, pierderi de vieți umane, suferința și durerea celor rămași în urmă. 

Am adus, astăzi, omagiul meu celor care și-au dat viața pentru ca noi să trăim într-o lume mai sigură, sub protecția NATO, cea mai puternică alianță politico-militare din istorie.”, a spus Nicolae Ciucă.

Premierul la monumentul eroilor căzuți în teatrele de operații Foto Guvernul României

Acesta a rememorat că viața de militar l-a dus, în ultimii 30 de ani, în multe teatre de operații ale lumii, între care Afganistan și Irak.  „Am luptat alături de oameni care nu mai sunt astăzi, umăr lângă umăr cu partenerii americani, care și-au amestecat sângele în lupte cu ai noștri, în cel mai direct mod, fiind frați de arme. Iar astăzi, la 19 ani de la primirea României în NATO, când avem războiul în vecini, când în România ni s-au alăturat aliații pentru a întări descurajarea și apărarea comună, am aprins o lumânare și am reflectat asupra acestor ultimi ani.

E adevărat, intrarea în NATO și modernizarea României, ulterior integrarea în UE și atragerea investițiilor și a noii bunăstări, s-au făcut pe acest sacrificiu generos al militarilor români prezenți în teatrele de operații. România nu avea altceva de oferit în acei ani ai tranziției, dar a știut, prin voința copleșitoare a populației sale și luciditatea conducătorilor săi, să aleagă calea democrației, libertății și vocației europene și occidentale a României.”, a spus oficialul.

Premierul român în vizită la sediul NATO din Bruxelles, alături de secretarul general al Alianței, Jens Stoltengerg, octombrie 2022 Foto NATO

Nicolae Ciucă face apel ca astăzi,  „cu atât mai mult în acest context de război, trebuie să ne amintim cu toții de cei care au luptat și unii chiar și-au dat viața pentru țara lor.”

 „Și cred că este un moment de reflecție și asupra statutului, recunoștinței și deferenței cu care trebuie să-i privim pe cei în haină militară, din orice armă ar proveni, pentru acest sacrificiu pentru România, pentru noi toți. Ei sunt aici când avem nevoie de ei, chiar dacă, altfel, sunt decenți, tăcuți și profesioniști, rezervați și serioși în tot ceea ce fac. 

Dacă astăzi, la 74 de ani de existență a NATO suntem cu toții conștienți ce înseamnă pentru noi Alianța și apărarea colectivă, tot astăzi, la 19 ani de la intrarea României în NATO, trebuie să acordăm recunoașterea și să respectăm demnitatea celor care au făcut sacrificiul suprem pentru ca noi să ajungem astăzi aici. Și pentru cei care sunt gata să apere în continuare valorile pe care le împărtășim și viața pe care am ales să o trăim.

Un gând pios eroilor români și recunoștință veteranilor din teatrele de operații.

La mulți ani NATO. La mulți ani României în NATO!”, a concluzionat premierul român.

Ministrul Apărării: Scutul de la Deveselu, succesul țării noastre

La rândul său, ministrul Apărării Naţionale, Angel Tîlvăr, afirmă, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei NATO în România, că instabilitatea mediului de securitate din regiune determină alianţa să continue politica de descurajare şi apărare, în condiţiile în care  „atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în recâştigarea statutului de putere globală” a avut un impact major asupra securităţii flancului estic.

Ministrul Angel Tîlvăr a efectuate recent o vizită în Statele Unite ale Americii, unde a fost primit de mai mulți oficiali între care și secretarul de stat al Apărării, Lloyd J. Austin  Foto MApN

Într-un comunicat de presă transmis, duminică, de Ministerul Apărării Naţionale, Tîlvăr aminteşte că România marchează 19 ani de la momentul accederii cu drepturi depline în NATO,  „cea mai puternică alianţă politico-militară din lume, o alianţă fundamentată pe valori comune universale, precum democraţia, drepturile omului şi statul de drept, şi care protejează un miliard de cetăţeni şi teritoriile naţiunilor din care aceştia fac parte”.

Ministrul subliniază că statutul ţării noastre de membru al Alianţei Nord-Atlantice reprezintă cea mai puternică garanţie de securitate în vremurile actuale,  „în contextul ameninţător creat de agresiunea rusă în Ucraina”.

 „Contextul de securitate din ultimii ani din regiunea Mării Negre, ce a culminat cu invazia ilegală a Rusiei în Ucraina, a evidenţiat emergenţa unor riscuri şi ameninţări noi. Acestea au reclamat acţiuni concrete şi oportune din partea Alianţei Nord-Atlantice, acţiuni în cadrul cărora, având în vedere proximitatea faţă de această zonă de război, România deţine unul din locurile centrale. Intervenţiile Federaţiei Ruse din Georgia, anexarea ilegală a Crimeei şi declanşarea războiului de agresiune la adresa Ucrainei, concomitent cu încălcările repetate ale tratatelor încheiate şi ordinii internaţionale de către regimul de la Moscova, au afectat echilibrul de securitate în regiune”, precizează Angel Tîlvăr.

Potrivit acestuia, anii 2014 şi 2022 au reprezentat momente de cotitură în abordarea apărării colective la nivelul NATO.

 „Postura militară şi atitudinea agresivă a Federaţiei Ruse în recâştigarea statutului de putere globală au avut un impact major asupra securităţii flancului estic al Alianţei. În continuare, instabilitatea mediului de securitate din regiune şi asertivitatea Rusiei ne determină să continuăm consolidarea posturii de descurajare şi apărare aliată şi să conştientizăm consecinţele comportamentului acestei naţiuni agresoare pe termen mediu şi lung”, punctează ministrul Apărării.

Demnitarul arată că România a participat activ la implementarea deciziilor aliate atât printr-o participare consistentă cu trupe şi mijloace la misiunile NATO din Orientul Mijlociu şi Balcanii de Vest, cât şi în cadrul exerciţiilor şi aplicaţiilor desfăşurate în ţările aliate şi partenere.

 „De asemenea, România şi-a consolidat constant profilul său în NATO, atât prin contribuţii conceptuale, cât şi pe dimensiunea operaţională, deciziile adoptate la nivel înalt, începând din 2014 şi până în prezent, regăsind ţara noastră printre naţiunile ce au propus şi au obţinut acceptul pentru crearea unei arhitecturi de securitate pe propriul teritoriu, complet integrată în structura de forţe a NATO, începând de la nivel brigadă şi până la nivel corp de armată”, transmite ministrul în mesajul său.

Angel Tîlvăr reiterează că sistemul antirachetă de la Deveselu are un scop pur defensiv, de apărare. El adaugă, însă, că acesta reprezintă un succes al României,  „care şi-a consolidat, astfel, poziţia de aliat de încredere”.

 „În acelaşi efort de consolidare a apărării euro-atlantice, în 2015, România a decis participarea la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă, parte integrantă a sistemului NATO, care oferă o capacitate avansată de apărare a populaţiilor, teritoriului aliat şi a forţelor aliate în faţa unui potenţial atac cu rachete balistice. Participarea României la dezvoltarea componentei europene, prin găzduirea sistemului de interceptori tereştri AEGIS ASHORE, amplasat la Deveselu, cu scop pur defensiv de apărare a populaţiei, teritoriului şi forţelor Europei, reprezintă un succes al ţării noastre, care şi-a consolidat, astfel, poziţia de aliat de încredere”, spune ministrul Tîlvăr.

Acesta face referire şi la modul în care aderarea la NATO a schimbat armata română, menţionând decizia creşterii bugetului Apărării la 2,5% din PIB.

 „Aderarea la NATO a adus cu sine schimbări profunde la nivelul organismului militar. Atât România, cât şi Alianţa Nord Atlantică se pot baza în prezent pe o armată profesionistă, experimentată şi exersată în misiuni în teatrele de operaţii. Mai mult, în baza acordului politic din anul 2015, Armata României parcurge un proces accelerat de înzestrare cu tehnică militară modernă, ritm ce va continua şi în anii următori, în baza creşterii bugetului apărării la 2,5 procente din Produsul Intern Brut”, spune Angel Tîlvăr. 

Președintele României: Agresiunea Rusiei a arătat solidaritatea aliaților

Klaus Iohannis a promis, într-un mesaj omagial dedicat Zilei NATO, că România va intensifica efortul de modernizare al armatei sale și relațiile cu aliații pentru a descuraja tentințele expansioniste ale Rusiei, care a declanșat  „un război ilegal și nejustificat”.

 „Astăzi, când continentul european se confruntă cu cea mai gravă criză de securitate din ultimele decenii, generată de războiul ilegal și nejustificat declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, rolul fundamental al NATO în asigurarea păcii și apărarea libertății, a valorilor democratice comune, a securității și a prosperității pentru membrii săi este mai important ca oricând. Alianța își dovedește, încă o dată, caracterul indispensabil și relevanța absolută în planul securității, constituind unul dintre pilonii de bază pe care se fundamentează apărarea tuturor membrilor săi, inclusiv a României, alături de efortul nostru național.”, arată Klaus Iohannis.

Acesta subliniază că  „de la înființarea sa, la 4 aprilie 1949, NATO s-a dovedit a fi cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, cu un rol determinant în asigurarea suveranității, a integrității teritoriale și a independenței statelor membre și în apărarea ordinii internaționale bazate pe reguli.”

 „România a demonstrat că este un membru valoros și responsabil al Alianței, atașat deplin principiilor și valorilor euroatlantice pe care le apără și le susține, precum și un important furnizor de securitate la nivel regional și aliat. Aceste angajamente ale României sunt dovedite de atitudinea și acțiunile noastre în actualul context de securitate.

Prin implementarea deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, de anul trecut, România beneficiază de cele mai solide garanții de securitate din istorie. Structurile multinaționale operaționalizate, alături de prezența militară aliată semnificativă dislocată pe teritoriul țării noastre asigură o postură de descurajare și apărare eficientă și consolidată în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic.” transmite președintele alături de aprecierile noastre față de  „contribuțiile Aliaților noștri la securitatea României”, care constituie o expresie clară și puternică a solidarității și a coeziunii aliate, precum și a capacității  de apărare a NATO.

 „Vom continua să ne implicăm activ și să acționăm cu consecvență  în susținerea intereselor noastre specifice, ca aliat riveran în regiunea Mării Negre, o zonă devenită de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, așa cum a fost recunoscută, ca  urmare a demersurilor României, în cadrul Summitului de la Madrid.” promite Klaus Iohannis.

El a reafirmat, și cu acest prilej,  „hotărârea României de a dezvolta, în continuare, cooperarea cu toți Aliații, pentru a întări postura NATO de descurajare și apărare în fața provocărilor tot mai complexe din regiunea Mării Negre, în beneficiul comun al tuturor statelor membre.”

 „Summitul NATO care va avea loc anul acesta în iulie, la Vilnius, va reprezenta un moment deosebit de important, inclusiv din perspectiva accelerării procesului de consolidare și adaptare a Alianței la noile realități de securitate, a reconfirmării unității și solidarității aliate și a marcării progreselor în implementarea deciziilor aliate luate la Madrid.

Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a evidențiat solidaritatea de neclintit a Alianței și unitatea de acțiune transatlantică în sprijinirea eforturilor legitime de autoapărare ale Ucrainei.”, se arată în mesajul președintelui.

Klaus Iohannis a amintit faptul că România a contribuit semnificativ, susținut și multidimensional, la eforturile aliate de sprijin încă de la declanșarea conflictului, sprijinind Ucraina și refugiații de război ucraineni.

 „Totodată, am oferit ajutor consistent Republicii Moldova pentru depășirea situațiilor de criză cauzate de acțiunile hibride ruse și de consecințele agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, precum și pentru consolidarea capacităților de apărare și creșterea rezilienței acesteia.

România va continua să aibă o contribuție substanțială la apărarea colectivă a spațiului euroatlantic și la îmbunătățirea capabilităților NATO prin implementarea deplină a tuturor deciziilor aliate, în conformitate cu direcțiile prevăzute de noul Concept Strategic.

Vom rămâne implicați în misiunile și angajamentele aliate, iar întărirea capacității de apărare națională va continua să fie o prioritate a României, inclusiv prin alocarea, începând cu acest an, a 2,5% din PIB pentru Apărare.

Totodată, vom promova consolidarea relației transatlantice și a parteneriatului strategic dintre NATO și Uniunea Europeană, precum și sprijinul pentru creșterea rezilienței partenerilor din regiune, îndeosebi Republica Moldova, Ucraina, Georgia și Bosnia și Herțegovina.”

Klaus Iohannis, ca și ceilalți oficiali si statului român, subliniază importanța unității naționale mai ales  „acum, când securitatea Flancului Estic și a regiunii Mării Negre, precum și a întregului spațiu euroatlantic se confruntă cu amenințări severe”.  „Trebuie să apărăm principiile și valorile democratice care susțin dezvoltarea societății noastre și care ne permit să construim un viitor prosper în pace și securitate.” concluzionează președintele țării.