11 țări au denunțat acordul Schengen

Atacurile și alertele teroriste repetate din multe orașe europene au determinat 11 state, printre care Italia, Slovenia, Austria, Germania, Franța, Cehia, Polonia și Slovacia, să reinstaureze controalele la frontieră, suspendând libera circulație prevăzută de Tratatul Schengen, transmite Rai News citată de Rador.

• PSD l-ar putea accepta pe Eugen Tomac în funcția de premier
• ÎCCJ, atac fără precedent la guvernul Bolojan: Demonizează Justiția și transformă magistrații în ținte
• Budăi, despre Bolojan: Un om care a reușit ceea ce părea imposibil
• Primul pas către „împăcarea” sistemului de sănătate public cu cel privat
• Caz de AUR! Un obiectiv finanțat de români a fost inaugurat cu steagul Ținutului Secuiesc. Europarlamentar: Au lipsit cu desăvârșire însemnele statului român

Agenția italiană preia asigurările Sloveniei cum că „măsurile sunt temporare și prietenoase” pentru cetățeni.

În pofda acestei situații, președinția spaniolă a Consiliului UE rămâne favorabilă extinderii spațiului Schengen și, potrivit Euronews, intenționează să supună din nou la vot aderarea Românei și Bulgariei la zona de liberă circulație.

„Sperăm ca, în cursul ultimei reuniuni a Consiliului JAI sub președinția Spaniei, programată în decembrie, acest obiectiv să devină o realitate”, a declarat, joi dimineață, Fernando Grande-Marlaska, ministrul interimar de interne al Spaniei, citat de Euronews.

El a subliniat chiar că, pentru președinția spaniolă, aderarea României și Bulgariei la Schengen este o „prioritate”.

Bulgaria şi România au făcut progrese semnificative în implementarea proiectelor-pilot privind procedurile rapide de acordare a azilului şi de returnare a migranţilor sosiţi ilegal în UE, transmite site-ul bulgar BNR, în timp ce 24Chasa titrează: „Comisia Europeană a lăudat Bulgaria și România pentru evoluția bună în privința pazei granițelor externe ale UE”.

Publicația bulgară subliniază că în șase luni de la începerea implementării proiectelor pilot, cele două țări au obținut rezultate bune în gestionarea frontierelor, în strânsă cooperare cu statele vecine.

24Chasa mai scrie și că în luna iunie, Comisia Europeană a decis să aloce fonduri suplimentare pentru a îmbunătăți capacitatea Bulgariei și României de a monitoriza frontierele externe.

La nivelul colaborărilor regionale, „România a semnat un acord cu Ucraina în privința unui coridor de solidaritate”, titrează Euractiv, detaliind că aflat miercuri în vizită la Kiev, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că până la sfârșitul anului 2023, România își va dubla capacitatea de tranzit pentru cerealele din Ucraina. Pe de altă parte, Ucraina nu va mai recunoaște aşa-numita limbă moldovenească, urmând ca limba oficială pentru comunitatea românească din Ucraina să fie doar româna, informează Ukrinform.

Atentă la această evoluție, presa rusă urmărește reacțiile unor politicieni de la Chișinău. „Maia Sandu i-a mulțumit lui Zelenski pentru renunţarea la limba moldovenească”, vorbind despre „un pas important care întărește unitatea țărilor noastre” notează Gazeta.

La polul opus, fostul președinte prorus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a criticat pentru agenția Tass decizia Kievului, spunând că „este regretabil faptul că vecinii noștri ucraineni au cedat totuși presiunilor și au renunţat la identitatea moldovenilor care trăiesc în Ucraina”. Dodon acuză chiar o „necunoaștere a istoriei”, susținând că „limba moldovenească și statul moldovean” au o vechime de „peste 650 de ani”.