În urmă cu 184 de ani se năștea Ion Creangă, unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii române. Creangă a lăsat poporului român o moștenire literară variată, care cuprinde povestiri, povești și basme, nuvele, anecdote, scrieri memorialistice și chiar și poezii populare. Scriitorul a fost ales membru al Academiei Române, post-mortem, la data de 28 octombrie 1948.
- Statele Unite au transmis răspunsul la propunerea de pace. Iranul analizează
- UNESCO: Libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012
- Semne „bune” economia are: tot mai multe companii se închid
- Papa Leo XIV surprinde lumea catolicǎ. Fost imigrant ascuns în portbagaj, numit episcop în SUA
- Românii vor ca Ilie Bolojan să demisioneze. Sondaj

VIAȚA LUI ION CREANGĂ
Ion Ștefănescu, cunoscut mai târziu ca Ion Creangă, s-ar fi născut la 1 martie 1837, în satul Humulești, județul Neamț, însă data este incertă. A doua variantă precizează că scriitorul s-a născut la 10 iunie 1839. Criticul George Călinescu propune ca data de 1 martie să fie consemnată, întrucât Creangă însuși considera că aceasta este ziua în care s-a născut: „În jurul datei nașterii lui Ion Creangă sunt mari îndoieli și se produc mereu acte de naștere oficiale și contrazicătoare. Data de naștere 1 martie 1837 aleasă de povestitorul însuși trebuie încă păstrată.” („Istoria Literaturii Române”, Editura Minerva, 1982).
FOTO: Mihail Oprescu
Creangă a fost primul dintre cei opt copii ai lui Ştefan a Petrii Ciubotariul şi ai Smarandei Creangă din satul Humuleşti. Copilăria scriitorului a fost una fericită, așa cum consemnează în capodopera sa „Amintiri din Copilărie”, publicată pentru prima dată în revista „Convorbiri literare”, primele trei părţi între 1881 şi 1882, iar partea a IV-a apărută postum.
FOTO: Mihail Oprescu
În septembrie 1846, Ion Creangă a început cursul primar în satul său natal, la şcoala înfiinţată de preotul Ion Humulescu, în care lecțiile erau ținute de dascălul Vasile a Ilioaei. Însă în primăvara anului 1847, când dascălul Vasile este luat la oaste cu arcanul, Nică a lui Ştefan a Petrii trece în grija bătrânului dascăl Iordache Fârnâitul, scrie Prof. dr. Ion Valeriu Hiu în lucrarea „Ion Creangă – Clasic al Literaturii Române”.
FOTO: Mihail Oprescu
În 1848 începe epidemia de holeră, iar dascălul Iordache moare. Creangă continuă să studieze la şcoala învăţătorului Neculai Nanu din Broşteni. În 1854 scriitorul absolvă clasa a IV-a şi se înscrie la şcoala de catiheţi din Fălticeni. La 23 august 1859, Creangă se căsătorește cu Ileana Grigoriu, fiica preotului Ion Grigoriu, iar cuplul va vea un fiu, Constantin, născut la 19 decembrie 1860. În 1873, Creangă și Ileana divorțează.
OPERA LUI CREANGĂ
În 1875, scriitorul este numit într-o comisie de examinare a cărţilor didactice din Iaşi și îl cunoaște pe Mihai Eminescu, care îl va introduce la „Junimea”. Creangă va publica poveștile „Soacra cu trei nurori” și „Capra cu trei iezi” în revista „Convorbiri Literare”.
Între 1875 și 1883, Creangă scrie cele mai importante opere ale sale.

FOTO: Mihail Oprescu
În 1876, Creangă publică poveștile „Punguța cu doi bani”, „Dănilă Prepeleac” și „Povestea porcului”. În 1877 vor fi publicate nuvela „Moș Nichifor Coțcariu”, „Povestea lui Stan Pățitul”, precum și „Fata babei și fata moșneagului”. În următorul apar „Ivan Turbincă” , „Povestea lui Harap Alb” și „Povestea unui om leneș”.

„Punguța cu doi bani”, Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț 
„Fata babei și fata moșneagului”, Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț
În 1880 apare povestirea „Moş Ion Roată şi Unirea” în „Albumul macedo-român”. În ianuarie 1881, în „Convorbiri literare” este publicată prima parte din „Amintiri”, urmată în luna aprilie de partea a II-a. Tot în „Convorbiri literare” va publica „Popa Duhu”. În 1882 apare partea a III-a din „Amintiri din copilărie”.

„Cu uratul”, Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț 
„Pupăza din tei”, Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț 
„La cireșe”, Muzeul de Istorie și Etnografie din Târgu Neamț
La 1 ianuarie 1883 va fi publicată poezia „Lina Cătălina”, iar la 1 martie apar „Cinci pîni” și „Moş Ion Roată şi Vodă Cuza”.
În 1889, pe 31 decembrie, Ion Creangă se stinge din viață, în urma unui atac de epilepsie. La 2 ianuarie 1890, Creangă este înmormântat la cimitirul „Eternitatea” din Iaşi.
În 1892 apar postum „Scrierile lui I. Creangă”, volumul II, Diverse, cu: „Amintiri din copilărie”, „Anecdote”, „Popa Duhu”, „Cinci pîni”, „Moş Ion Roată şi Unirea”, „Moş Ion Roată şi Cuza- Vodă”, „Poezii poporane”, „Poezii proprii”, „Cuvinte”, „Rostiri”. În 1939 apar toate operele lui Creangă în lucrarea „Opere”, iar în 1970 apre o nouă ediţie „Opere”, I—II de Ion Creangă, potrivit Prof. dr. Ion Valeriu Hiu.



























































