Academician Dinu C. Giurescu: Se destramă România

N-aş vrea să asist a doua oară la prăbuşirea hotarelor ţării, prin voinţa factorilor politici interni." (Acad.
Dinu C.Giurescu) De peste douăzeci de ani, UDMR refuză cu obstinaţie sau evită constant să se aşeze la aceeaşi masă cu societatea civilă pentru a explica românilor care sunt adevăratele şi realele scopuri ale ofensivei pe care o duce pentru drepxurile colective ale maghiarilor. În schimb se foloseşte, în mod aproape exclusiv, de arma politică, „şantajul" pe care-l face la adresa diverşilor parteneri de guvernare fiindu-i suficient pentru a-şi atinge obiectivele de enclavizare a României.Pe 7 iunie, în organizarea Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române şi a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, la Palatul Parlamentului a avut loc o dezbatere pe tema proiectului de lege a statutului minorităţilor.Dezbaterea a urmărit, în afară de atragerea atenţiei asupra greşelilor constante pe care le fac politicieni de la Bucureşti, şi devolarea (dacă mai era necesar, n.r.) politicii paşilor mărunţi pe care o face UDMR în scopul acordării autonomiei teritoriale pe baze etnice.Academicianul Dinu C.Giurescu a constatat o adevărată pierdere a autorităţii statale în cele trei judeţe transilvănene.Acţionând atât la nivelul de jure, cât şi de facto, profitând de „laşitatea politicienilor români", maghiarii speră că „în noul cadru legal, în care statul naţional devine precar, principiile etnice se instituie ca eficiente, având forţa juridică de a constitui o nouă entitate statală, de natură etnică. În aceste condiţii, pe teritoriul în care maghiarii sunt majoritari, constituirea entităţii statale devine o realitate juridică eficientă şi plenară, în eventualitatea adopxării proiectului statutului această realitate devenind şi legitimă". Profesorul Radu Baltasiu atrage atenţia asupra fapxului că „
Legea statutului minorităţilor consacră renunţarea de către statul român la o serie de componente ale funcţiilor sale în zonele unde etnicitatea dominantă este alta decât cea română".Mai mult decât atât, tot academicianul Giurescu crede că, prin votarea acestei legi, se vor crea organisme statale etnice, paralele cu organismele oficiale ale statului: consiliile naţionale ale autonomiei culturale, un miniparlament cu putere de decizie şi chiar cu relaţii externe.Concluzia dezbaterii de la Parlament a fost larg accepxată: „Proiectul nu reprezintă interesele comunităţii maghiare şi nici pe cele ale românilor, mai ales ale românilor numeric minoritari în judeţele Harghita, Covasna şi, parţial, Mureş.Proiectul are conotaţii proprii ideologiilor de tip totalitar". „Ce vreţi, domnilor", s-a adresat profesorul Giurescu maghiarilor care, aşa cum spuneam, nu au fost prezenţi, „vreţi să retransformăm Transilvania într-o provincie maghiară?
E, asta nu se mai poate!Se poate doar dacă factorii interni cedează".