Traian Băsescu a suferit una dintre puţinele, dar cele mai mari înfrângeri mediatice.

Politică

34 de minute care au zguduit Cotroceniul

Crin Antonescu şi Victor Ponta i-au oferit o lecţie de politică.
După 34 de minute de „consultări", Traian Băsescu a rămas cu mâinile în buzunar: nici revizuirea Constituţiei nu mai stă în picioare şi nici noua temă a alegerilor anticipate nu o mai poate evita!
Pe Dâmboviţa, falia dintre Putere şi Opoziţie pare să se adâncească, iar apropieri sau împăcări spectaculoase nu par să se întrevadă în viitorul apropiat.Preşedintele, care de mult nu mai este echidistant, pare să nu mai aibă nicio soluţie pentru a dialoga cu Opoziţia, dar pare că nu-şi doreşte cu adevărat.Departe de a fi un factor de echilibru şi de mediere între cele două părţi ale eşichierului politic (dacă a fost vreodată), Traian Băsescu inspiră frică „partenerilor" din PD-L, atacă la baionetă orice nesupunere (în special, pe membrii Opoziţiei), cataloghează, împarte „naţiunea" politică în răi şi buni, dă lecţii de bună purtare, transformând astfel funcţia prezidenţială într-o banală poziţie de şef de partid.Niciodată, parcă, cea mai mare demnitate din stat, poziţia de şef al statului (indiferent cum s-a numit ea de 150 de ani încoace), nu a suferit asemenea atacuri la principala ei menire: echilibrul.Nu este clar pentru nimeni din afara cercului restrâns al preşedintelui care este motivul real al revizuirii Constituţiei, în situaţia în care nu face niciun efort pentru a o respecta pe cea actuală şi îi calcă spiritul ori de câte ori are ocazia.Că actualul preşedinte fie nu înţelege, fie eludează cu bună ştiinţă spiritul Constituţiei este demonstrat şi de limbajul acestuia în discursurile publice. „Las Parlamentului libertatea să modifice proiectul de Constituţie" (sugerând astfel că oferă sau nu Parlamentului permisiunea pentru a delibera sau nu un subiect), „mă voi bate pentru toate modificările Constituţiei pe care le-am propus" (sugerând că deciziile Curţii Constituţionale nu îi sunt aplicabile), „dacă judecătorii ar judeca conform legii, nu am fi în asemenea situaţii" (inducând opinia că doar el deţine adevărul despre fenomenul justiţiei), „sunt dispus la un compromis cu Opoziţia" (sugerând că nu coaliţia de guvernare este partenerul de dialog al USL, ci doar domnia sa), „după 30 iunie se impune evaluarea miniştrilor, vedem care mai poate rămâne" (atribuindu-şi, de facto, cu de la sine putere, rolul de prim-ministru), „liderii Opoziţiei sunt imaturi şi iresponsabili" „[Antonescu] părea buimac" (descalificând prin limbaj respectabilitatea instituţiei prezidenţiale). România, în criză politicăPe la începutul anului 1990, Ion Iliescu lansa pe piaţa politică vestita expresie „nu-mi băgaţi sula în coaste", adresată partidelor istorice conduse de venerabilul Corneliu Coposu.
Dar, chiar şi atunci, dialogul exista (în paralel cu loviturile sub centură), iar adversarii politici începeau să înveţe dialogul respectului unuia faţă de celălalt. În peste două decenii de democraţie, România s-a aflat într-un progres vizibil din punctul de vedere al dialogului dintre Putere şi Opoziţie, dar şi al condescendenţei faţă de adversarul politic direct.Ultimii doi ani însă arată un regres îngrijorător al decenţei politice, cu atât mai îngrijorător cu cât el aduce cu sine comportamente uluitoare: răzbunarea personală, delaţiunea, colportarea zvonurilor, ameninţarea explicită sau comploturile de gang.
Principala concluzie a săpxămânii este aceea că preşedintele nu vrea să recunoască fapxul căRomânia este într-o criză politică de aproape trei ani.Convins fiind că el trebuia să fie cel care va dirija discuţiile de pe 21 iunie, Traian Băsescu plecase la drum, sfătuit probabil de către consilierii săi, cu propunerea „compromisului". Însă nu era clar ce semnifică acest cuvânt (compromis = eu dau de la mine, tu dai de la tine!).Nu era clar ce „dădea de la el" preşedintele.
Asta deoarece, în primul rând, nici măcar Constituţia nu-i permite instituţiei prezidenţiale să facă aceste compromisuri, ci, eventual, să medieze între Putere şi Opoziţie. În niciun caz să vorbească în numele uneia dintre ele.
Încă din primele minute ale întâlnirii, a fost clar că nici Victor Ponta şi nici Crin Antonescu nu vor accepxa o asemenea abordare. În schimb, ambii, la unison, au propus un dialog.Ceea ce l-a debusolat pe preşedinte, neobişnuit cu dialogul, ci doar cu îndeplinirea ordinelor sau, eventual, cu un compromis: „Eu promit că nu mă supăr, iar tu promiţi că faci cum spun eu"! USL: Cu Traian Băsescu nu se pot face compromisuri!Contrar opiniei generale, dar şi contrar lucrurilor încă nesolidificate în teritoriu, la nivelul celor doi lideri naţionali, ideile par să coincidă. Şi Antonescu, şi Ponta au jucat perfect un rol pe care l-au repetat, probabil, în diverse scenarii, cu mult înainte de „convocarea" lui Băsescu la Cotroceni.În primul rând că l-au surprins pe preşedinte.De fapx, preşedintele, mirat, a şi spus: „Parcă eraţi mai mulţi".
Tradiţia „consultărilor" de la Cotroceni era să vină cât mai mulţi, ca să facă fotografii cu preşedintele (cum s-a şi întâmplat, de altfel, în a doua parte a zilei!).Prima lovitură a USL a fost tocmai fapxul că au anunţat că vin cu încă 15 oameni şi au venit doar ei doi.L-au pus în inferioritate pe omul care era obişnuit să ordone unei mase de zeci de oameni.De această dată, cine a gândit o asemenea desfăşurare (din partea USL) merită toate aplauzele: preşedintele nu a mai putut să ţină un „speech", ci să facă faţă unui tir bine concentrat de idei din partea unor lideri prea tineri pentru a fi şantajabili!
Cei doi au deturnat complet discuţia de la „agenda preşedintelui" la „agenda poporului".Chiar dacă 
Băsescu era pregătit pentru discuţii despre Constituţie şi regionalizarea maghiară, fapxul că nu a avut alţi interlocutori în afară de Ponta şi Antonescu l-a făcut să accepxe discuţia. Ăsta a fost şi întreg clue-ul întâlnirii: USL l-a privat pe Băsescu de alţi interlocutori în afară de cei doi.Pur şi simplu, Traian Băsescu nu a mai avut la cine să se răstească, nu a mai avut pe cine să critice, nu a avut de cine „să se lege" şi a fost forţat să-i asculte doar pe ei: când unul vorbea, celălalt se odihnea şi-şi pregătea următorul atac.Genial!S-a văzut clar că cei doi şi-au împărţit rolurile şi că au făcut multe repetiţii pentru această discuţie.Inclusiv semnalul plecării a fost dat simultan.
 Un preşedinte ridicolCa de obicei, preşedintele a încercat lovituri „sub centură": „
Ce-ai făcut cu banii de la Mintia şi Rovinari?", amintind, în mod neelegant, de dezvăluirile (dovedite a fi false) ANAF de zilele trecute.Mai mult decât atât, la conferinţa de presă de după consultările de la Cotroceni, preşedintele echidistant şi mediator a folosit, la adresa Opoziţiei parlamentare, următoarele seturi de expresii: „superficialitatea şi imaturitatea celor doi lideri ai USL" sau „declanşarea alegerilor induce o instabilitate politică", de unde se deduce şi poziţionarea de „mediator" a preşedintelui republicii.
Crin Antonescu, un pic cam prea tranşant pentru un reprezentant liberal, a spus-o clar: „Nu am venit aici pentru compromisuri şi în niciun caz cu dumneavoastră! (n.r. – cu Traian Băsescu).De fapx, USL a venit cu propriul proiect şi cu propria agendă a discuţiilor, în special de natură economică, ceea ce a încurcat cumva planurile preşedintelui: reducerea numărului de parlamentari la 300, înfiinţarea unui comitet anticriză (Opoziţie, Putere, BNR), instalarea unui guvern tehnocrat, organizarea alegerilor parlamentare anticipate pe 30 noiembrie, iar apoi revizuirea Constituţiei, concomitent cu alegerile locale de anul viitor.Pus în faţa spectrului anticipatelor, probabil fără să îşi dea seama, preşedintele a propus chiar păstrarea celor douăCamere ale Parlamentului, în ciuda referendumului mult clamat!Ultima fotografie a preşedintelui ni-l înfăţişează trăgându-l de mânecă pe Crin Antonescu, la finalul discuţiilor, şi şopxindu-i la ureche: „
Hai, dom,le, chiar vreţi să rămâneţi cu PNL-ul ăsta în Opoziţie?", negociind parcă pentru el însuşi, nu pentru republica pe care ar trebui să o reprezinte!
„Dacă preşedintele se aştepxa ca Antonescu să înhaţe momeala şi să ceară lămuriri, în speranţa unei oferte, s-a înşelat.Liderul PNL i-a tăiat-o, tranşant: «Domnule preşedinte, cred că acum aveţi probleme mai mari decât PNL»". (DCNews) Referendumul: negociere sau târguială?După ce a clamat luni bune drepxul poporului de a decide, după ce a organizat un referendum în ziua alegerilor pentru a-şi crea un avantaj incorect, după ce a vituperat împotriva mogulilor care nu respectă decizia electoratului, iată că preşedintele aplică o lovitură dură aceluiaşi popor: scoate la mezat decizia poporului (Parlamentul unicameral) şi oferă „galant"Opoziţiei un Parlament bicameral, în schimbul susţinerii modificării Constituţiei în sensul dorit de el însuşi.Modificare a Constituţiei care, de fapx, nu aduce prea multe clarificări pentru corecta funcţionare a statului, ci elimină doar câteva dintre frustrările pe care Traian Băsescu le-a adunat în ultimii ani: controlul asupra numirilor şi demiterii miniştrilor, suspendarea preşedintelui, controlul „mogulilor" prin prezumarea ca ilicită a averilor, un rol redus al Parlamentului şi un rol sporit al preşedintelui, neamestecul Justiţiei în actele administrative ale Guvernului, practic, tot ceea ce l-a nemulţumit pe preşedinte în ultimii ani.
De aceea, concret, revizuirea propusă de preşedinte n-are cum să aibă suportul Opoziţiei, căci este doar o  reflectare a  dorinţelor personale ale lui Traian Băsescu.
Fascinanta lume a negustorilor orientali are nenumărate cutume, dar una dintre ele este cu adevărat definitorie: târguiala.Practic, a cumpăra din bazarurile Levantului orice bun, cât de mărunt ar fi el, fără a te târgui un pic, semnifică, de fapx, a-l jigni pe negustor. În cazul preşedintelui României, lucrurile stau întocmai pe dos: a negocia cu domnia sa este o jignire. Doar el, preşedintele, acordă sau nu drepxul la compromis, în niciun caz invers.Iar cel mai mare „compromis" pe care Traian Băsescu a dorit a-l face la întâlnirea cu liderii Opoziţiei a creat consternare nu numai Opoziţiei şi opiniei publice, ci chiar şi propriului partid: renunţarea la unul din rezultatele referendumului, adică la Parlamentul unicameral, în schimbul sprijinirii revizuirii Constituţiei.Nu a fost clar cum poate eluda preşedintele rezultatele unui referendum creat tot de el şi cine i-a oferit acest mandat pentru a se târgui cu deciziile suverane ale poporului român! Consultările cu PD-L şi Cătălin Avramescu!A doua parte a zilei de consultări la Cotroceni a fost mult mai calmă.Au fost cele câteva ore în care preşedintele s-a consultat cu PD-L, cu el însuşi adică, asistat de consilierul Cătălin Avramescu.N-au lipsit fraze stereotipe şi frustrate, de genul „…din păcate, Opoziţia a venit cu subiecte într-o cheie pur electorală" sau „soluţiile politicianiste definesc superficialitatea şi lipsa de maturitate ale celor doi lideri", ori chiar „entuziasmul incompetenţilor" va duce ţara de râpă!Totuşi, cea mai interesantă propunere, într-un fel complementară cu cele ale USL, a venit de la Grupul Minorităţilor Naţionale.
Varujan Pambuccian practic i-a solicitat preşedintelui să se hotărască ce poziţie îşi doreşte în statul român: premier sau preşedinte.Propunerea de a valida definitiv în cadrul noii Constituţii tipul de republică, parlamentară sau prezidenţială, nu a beneficiat de atenţia lui Traian Băsescu.Iar motivul este simplu.Republica parlamentară îl scoate complet din cărţile deciziei, iar cea prezidenţială îl pune în faţa celui mai negru coşmar: asumarea responsabilităţii personale pentru actul guvernării.Actuala ambiguitate constituţională îi convine de minune şefului statului, deoarece astfel poate face două lucruri simultan: să conducă
Guvernul şi să dea vina pe alţii pentru orice eşec.
 Cele 34 de minute de consternare ale preşedinteluiTraian Băsescu a dorit să mimeze compromisul din postura unei superiorităţi afişate.Cei doi lideri ai USL au venit la Cotroceni cu propria lor agendă, intersectându-se arareori cu frazele preşedintelui.Prin atitudinea lor intransigentă, atât Crin Antonescu cât şi Victor Ponta l-au izolat pe Traian Băsescu, care se vede astfel pus în postura de a negocia în interiorul Parlamentului doar cu UDMR, partid care a simţit imediat „gustul sângelui" şi a supralicitat pe tema regionalizării României.Este o poziţie inedită a lui Traian Băsescu, care se vede pus în faţa unei teme cu o singură alternativă: satisfacerea într-un mod cât mai minimal a pretenţiilor maghiarilor.Lucru care i-ar putea fi fatal PD-L-ului la alegerile de anul viitor.
Mult mai grav decât dacă ar fi abandonat tema regionalizării electorale, cu toate riscurile pierderii alegerilor.Cel puţin n-ar fi rămas în istorie ca primul lider român şi primul premier ardelean care să accepxe un început de enclavizare a României.
 Întrebarea zilei:Crin Antonescu: Domnule preşedinte, n-aţi simţit niciodată că guvernul Boc este o ameninţare la adresa securităţii  naţionale?Emil Boc: Guvernul, în parteneriat cu Preşedinţia, a realizat stabilitatea macroeconomică, indiferent de costurile electorale. 

În lipsa unui acord scris al QMagazine, pot fi preluate maxim 500 de caractere din acest text, fără a depăşi jumătate din articol. Este obligatorie citarea sursei www.qmagazine.ro, cu link către site, în primul paragraf, și cu precizarea „Citiţi integral pe www.qmagazine.ro”, cu link, la finalul paragrafului.

Click pentru a comenta

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai populare articole

To Top