Suntem 7 miliarde!

000 de ani, la nașterea lui Iisus Hristos, erau în jur de 300 de milioane de oameni. Pragul de un miliard a fost atins în anii 1800, iar de câteva zile suntem 7 miliarde. ONU susţine că ritmul creşterii se va diminua gradat, estimând pentru anul 2050 o populație de 10 miliarde de locuitori.

De la apariţia lui Homo sapiens, pe Terra s-au perindat aproximativ 100 de miliarde de oameni, dintre care 7 miliarde trăiesc în zilele noastre. Dacă în 1804 numărul locuitorilor ajungea pentru prima dată în istorie la un miliard, în ultimele două secole populația Terrei a crescut covârșitor. Astfel, în aceste zile omenirea a intrat în epoca „7 miliarde”, în ciuda previziunilor inițiale ale Organizației Națiunilor Unite care anunțau evenimentul abia pentru sfârșitul lunii octombrie. Dacă socotim că în ultimii 37 de ani populația Terrei a doborât succesiv patru praguri psihologice, 4 miliarde de locuitori în 1974, 5 miliarde în 1987, 6 miliarde în 1999 și 7 miliarde în 2011, avem un tablou complet al exploziei demografice care înspăimântă guvernele lumii și, implicit, securitatea geopolitică și socio-economică a planetei.

Nu ne mai ajunge o singură planetă

Mai grav este că statisticile indică o creștere accentuată a populației globale în următorii patruzeci de ani, când numărul total al celor care vor trebui să-și împartă resursele limitate ale Terrei va ajunge la 10 miliarde. Și aceasta în cazul fericit în care rata natalității va urma cursul descendent prevăzut de specialiştii ONU, unul cu 50% mai mic faţă de cel înregistrat în ultima jumătate de secol. În fine, dacă lucrurile vor merge așa cum trebuie, adică dacă sutele de milioane de oameni aflați sub pragul critic al sărăciei vor ajunge să folosească metode contraceptive, în jurul anului 2200 numărul locuitorilor planetei se va stabiliza undeva în jurul cifrei de 10 miliarde de locuitori. Evoluţia numerică pune presiune asupra resurselor şi va crea conflicte între state. Organizaţia ecologistă World Wide Fund (WWF) estimează că, dacă se menţine ritmul actual al consumului, până în 2050 omenirea va epuiza toate resursele Terrei: „Dacă obiceiurile industriei nu se schimbă, în următorii 50 de ani vom avea nevoie de trei planete să ne susţină. Practic, pământul va trebui să producă aceeaşi cantitate de hrană pe care a produs-o în ultimii 8000 de ani”.

Jumătate din populaţia lumii, în zece state

În noiembrie 2010, aproximativ patru miliarde de oameni, 58,7% din populaţie, locuiau în zece dintre ţările globului. În timp ce populaţiile primelor opt state din clasament au crescut între 2005 şi 2010, Rusia şi Japonia au înregistrat o scădere a numărului de locuitori în acest interval. Mai mult de 19% din totalul populaţiei globale se află în China, 1,34 de miliarde de locuitori, în timp ce indienii au o pondere de 17% din totalul oamenilor care viețuiesc astăzi pe Pământ, 1,21 de miliarde. De altfel, se estimează că în următorii 10 ani India va devansa China în topul ţărilor cele mai populate. Din spate vine puternic și Nigeria, cea mai populată ţară din Africa. În Nigeria trăiesc astăzi 162 milioane oameni, însă, până în anul 2050, populația acestei țări va depăși cifra de 750 de milioane de oameni. La polul opus se situează Insulele Pitcairn, cu doar 50 de locuitori, divizați în patru familii… mari și late: Christian, Warren, Young  şi Brown. La mică distanță (numerică) de Insulele Pitcairn se află Vaticanul cu o populaţie cifrată la aproximativ 500 de persoane.

India, China şi Brazilia vor conduce lumea

Germania, una dintre cele mai mari puteri politice și economice din lume, numără în prezent 80 milioane de oameni. Conform previziunilor, în următorii 30 de ani populația acestei țări va scădea până la 70 de milioane. Și cum odată cu sporirea sau diminuarea populației crește, respectiv scade, și puterea politică, Germania va pierde viteză. De altfel, analiștii prevăd că în viitor India, China şi Brazilia, cele mai populate țări din lume, vor deveni și cele mai puternice.

Acest lucru este remarcat de pe acum de europeni, care încep să piardă din influenţa la nivel global, ceea ce a determinat-o pe Angela Merkel, cancelarul german, să tragă un semnal de alarmă. „Într-o lume cu 7 miliarde de oameni, noi, cei 500 de milioane de europeni, va trebui să rămânem uniţi pentru a ne păstra valorile”.

Topul țărilor cu cea mai mare populație

1. China                              1,330,141,295 (locuitori)

2. India                              1,173,108,018

3. SUA                               310,232,863

4. Indonezia                      242,968,342

5. Brazilia                          201,103,330

6. Pakistan                       184,404,791

7. Bangladeș                     156,118,464

8. Nigeria                         152,217,341

9. Rusia                            139,390,205

10. Japonia                      126,804,433

Topul orașelor cu cea mai mare populație

1. Tokyo (Japonia)          36,690,000 (locuitori)

2. Delhi (India)                22,630,000

3. Seul (Coreea S)           22,525,000

4. Jakarta (Indonezia)   22,245,000

5. Manila (Filipine)         21,295,000

6. Mumbai (India)          21,290,000

7. New York (SUA)        20,710,000

8. Sao Paulo (Brazilia)    20,395,000

9. Mexico City (Mexic)  19,565,000

10. Shanghai (China)      18,665,000

Previziuni apocaliptice în epoca „7 miliarde +”

Zilele acestea, omenirea a atins pragul istoric de 7 miliarde de locuitori. Despre toate aceste consecințe socio-politice și economice generate de noile realități demografice, Q Magazine a discutat, în exclusivitate, cu un sociolog, un scriitor și un antropolog.

Sociologul Florin Tudose, antropologul Andrei Soficaru și scriitorul Şerban Tomşa au schițat un tablou sumbru pentru viitorul speciei umane. Foametea, ura, invazia asiatică, revolte tot mai dese,  colonizarea Lunii și declanșarea celui de-al Treilea Război Mondial sunt doar câteva dintre (pre)viziunile mai mult sau mai puțin apocaliptice sugerate de cei trei invitați de marcă ai revistei noastre.

Florin Tudose: Europa se va pulveriza

Consecințele acestei uriașe explozii demografice, pe care am putea s-o numim apocaliptică, vor fi dintre cele mai variate. Presiunea pe care masele mari de indivizi, densitatea excesivă a populației și modificarea tradiționalei piramide a vârstelor sunt factorii care vor avea cel mai mare impact. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii 50 de ani depășește și cele mai pesimiste scenarii malthusiene, iar dacă Malthus mai imagina soluții neconvenabile (războaie globale, pandemii devastatoare etc.), posibilitatea ca acestea să se producă nu mai există, practic, astăzi.

Alzheimer-ul, boala următorului secol

Conflagrațiile, dacă vor exista, nu vor fi unele zonale, ci unele globale, fiind vorba de surse de energie aflate la mari distanțe de potențialul utilizator (vezi cazul Chinei). De asemenea, e greu de imaginat un război pentru sursele de hrană; oricum, războaiele nu ar face decât să se accentueze criza și să se afecteze uriașele surse reale sau potențiale. Nu alimentația și energia vor fi principalele probleme ale suprapopulării, ci poluarea, subeducația și distrugerea echilibrelor ecologice. Posibilitățile medicinei și biologiei contemporane fac ca numărul persoanelor aflate  în totală incapacitate de auto-îngrijire să crească astronomic față de epocile anterioare. Dacă luăm doar cazul bolii Alzheimer, numărul suferinzilor se va multiplica vertiginos până în anul 2050. Iar dacă Alzheimer-ul era o raritate în urmă cu un secol, acesta va deveni una din principalele cauze de mortalitate ale vârstnicilor.

Istoria se repetă

Europa, așa cum a fost ea în ultimul mileniu, se va pulveriza. Și nu mă refer la continent sau vestigii culturale, ci la stilul de viață. Compoziția rasială, religiile și cutumele europene vor fi, în mai puțin de o sută de ani, simple pagini în manualul de istorie. Valurile de migratori nonviolenți pornite din Asia, în special din India, Pakistan, China și Indochina, vor acționa ca un tsunami asupra populațiilor europene. De altfel, și migrația popoarelor de la începutul mileniului întâi s-a datorat tot unei explozii demografice. Pe atunci însă viteza de deplasare a valului uman era limitată de mijloacele de transport, organizarea socială, nelipsitele epidemii și bariere lingvistice. Acum, cu pașaportul în buzunar și o engleză aproximativă, oricine își poate schimba viața în numai câteva ore sau zile. Paradoxal, putem produce miliarde de cipuri, dar nu mai știm să cultivăm grâul, să creștem animale sau să folosim Oceanul planetar ca sursă de  hrană. Suntem gata să colonizăm spațiul galactic, dar nu suntem în stare să folosim rațional continente întregi (vezi Africa).

Prof. dr. Florin Tudose, decan al  Facultății de Psihologie-Sociologie a Universității „Spiru Haret” din București
 

Andrei Soficaru: Sunt premise pentru un nou război mondial

Trebuie să ne uităm în trecut și să vedem ce s-a întâmplat de la primul miliard și până acum. La fel va fi și în următorii ani, dar cu alte schimbări. Vor fi războaie în continuare dar se vor schimba combatanții. Literatura sau muzica se vor schimba, iar în știință vor fi noi descoperiri; e posibil să asistăm și la primele colonii pe Lună ori la primul om pe Marte. O populație mai mare nu înseamnă în mod obligatoriu și probleme economice, politice sau de sănătate. Vor exista mecanisme care reduc această populație, iar un război mondial poate avea loc oricând; să nu mai vorbim și de noi epidemii care pot afecta omenirea. În mod sigur se vor găsi soluții pentru rezolvarea lipsei de hrană sau a celei de petrol.

Europa și ONU joacă murdar

Lupta pentru resurse a început deja și un exemplu ce are loc în momentul actual este războiul civil din Libia. Câteva puteri europene au sprijinit fără rezerve revolta, mai ales că li s-au promis contracte importante cu noul guvern. Nu se vor evita conflictele locale atâta timp cât vor fi state care au interese în zonă. Un exemplu recent sunt conflictele din Rwanda și din Somalia, în care s-a implicat în mod deosebit ONU și nicidecum marile puteri. Atât timp cât nu sunt resurse importante în zonă acestea nu au de ce să se implice, în ciuda atrocităților comise și a deplasărilor de populații. Zonele cu potențial de război vor fi cele în care există mari resurse de petrol sau gaze naturale, așa cum sunt Venezuela și Bolivia, ambele conduse de guverne de stânga. Creșterea populației înseamnă și o cerere de produse, iar țările care nu pot asigura așa ceva propriilor cetățeni, le vor căuta în altă parte prin contracte comerciale sau prin războaie.

Destrămarea UE, o greșeală

Ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană este dificil de anticipat, iar scenariile pesimiste sau cele optimiste nu sunt decât socoteli pe hârtie. Este important ca UE să se extindă și cât mai multe țări să adopte moneda euro, dar acest lucru e ideal să aibă loc treptat astfel încât problemele din Grecia să nu se mai repete. La est există două state, Ucraina și Turcia, ce se pot asocia UE pe viitor, mai ales că acestea oferă posibilități economice importante. Da, Europa trebuie să rămână unită și să treacă printr-o reformă a instituțiilor și una economică. Un guvern european cu o putere mai mare, un președinte cu puteri extinse, dar și o armată unică ar ajuta UE să devină mai stabilă. Cât despre România… ar trebui să se implementeze cât mai multe reforme de tip european, să se modernizeze și să se implice cât mai mult în politica continentală. Țara noastră poate reprezenta o legătură cu țările din Caucaz, de exemplu, sau cu Turcia ori Ucraina.

Andrei Soficaru, antropolog la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” din București
 

Șerban Tomșa: Ne vom ticăloși de foame

De la Abel și Cain încoace, oamenii au avut sentimentul că sunt prea mulți, pe un pământ prea îngust. Nu avem loc unii de alții. E posibil ca, pe viitor, cultura și civilizația să ajungă aidoma unor limbi moarte, fiindcă aceia care le-au vorbit vor fi dispărut demult. Deja trăim într-o societate care are nevoie de un psihiatru. Foarte mulți dintre noi manifestăm o curiozitate bolnăvicioasă în legătură cu viețile vecinilor ori ale colegilor de serviciu,  hrănindu-ne spiritual din coșurile de gunoi ale semenilor. Înmulțirea accelerată a populației va duce la prăbușirea valorilor civilizației noastre. Locuitorii planetei vor deveni inculți, conflictuali, individualiști și agresivi.  Nu s-a stabilit că ne tragem dintr-o specie de rozător? M-aș fi și mirat să fie altfel. Omul și șobolanul sunt singurele specii de mamifere care ucid și fac rău din plăcere.

Situația este tragică

Resursele de hrană sunt pe terminate și în multe zone ale globului se moare de foame. Situația este tragică. Am distrus o planetă și nici măcar nu ne-am satisfăcut cerințele pântecelui! Sincer vorbind, ne comportăm ca niște paraziți care nimicesc organismul purtător și, în cele din urmă, se autodistrug din inconștiență. E posibil ca foamea Sudului, lăcomia Occidentului și intoleranța religioasă să ducă la conflicte zonale. Dacă echilibrul pe plan mondial se va strica, se vor produce lucruri și mai grave. Balcanii, unele state din fostul bloc sovietic, Coreea și Orientul Mijlociu sunt zonele fierbinți și sărace, unde vor putea apărea conflicte armate.

Pierderea identității naționale

În primul rând, cred că va continua procesul de amestecare a raselor omenești. Își vor păstra identitatea etnică doar semințiile care se vor izola în enclave compacte. În al doilea rând, este posibil să asistăm la o ofensivă puternică a Orientului. Mai întâi, financiară, apoi demografică. Va fi un fenomen comparabil cu marile năvăliri ale popoarelor migratoare. Efectul va fi instaurarea unui alexandrinism cultural care va reînvia și va redimensiona spiritual îngusta societate de consum în care trăiesc europenii. E posibil ca strănepoții noștri să participe la o nouă Renaștere a valorilor umanității. Nu cred că noi, românii, avem atâtea resurse naturale, încât să putem trăi numai din impozitele pe care le vor plăti străinii care le exploatează. Vom sărăci și mai mult și ne vom ticăloși de foame. E posibil să ne pierdem treptat identitatea, dacă am avut vreuna. Vom fi niște chiriași anonimi și înfometați, în fostele noastre case.

Şerban Tomşa, scriitor premiat în 2010 cu premiul Asociației Scriitorilor din București pentru romanul „Ghețarul”